Wikipedia

Rezultatele căutării

luni, 18 noiembrie 2019

FOST-AM LA CAHUL ! (I)

FOST-AM LA CAHUL ! (I)

A fost un vis !?! Ca sejurul lui Făt Frumos în Valea Plângerii. Numai că noi am găsit un ținut românesc mai viu decât în multe locuri mioritice. 
Proiectul inițial l-am gândit la dimensiuni mult mai reduse.
Totul a plecat de la o promisiune făcută la o întâlnire cu membrii Asociației UNESCO IULIA HASDEU prin primăvara acestui an, fiind impresionat de frumusețea și calitatea dezbaterilor susținute de-a lungul timpului. Deja știam cum arată Cahulul, cu un primar destoinic, de la o deplasare anterioară, când împreună cu o delegație a Bunicilor liberali am asistat la un superb sfârșit de an școlar. 
În minicarul domnului Mircea, alt Mircea nu cel Bătrân (Basarab), care primise ca dar de nuntă, căsătorie cu fata lui Dobrotici, trei județe (Cahul, Chilia și Cetatea Albă) acum vreo câteva bune sute ani, au încăput cele trei delegații: Asociația UNESCO IULIA HASDEU București, Gruparea cultural-caritabilă BUNICII LIBERALI BUCUREȘTENI a Organizației Seniorilor Național Liberali a PNL București și Gruparea de studii și cercetări GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ a Asociației Filateliștilor din București plus un automobil antemergător. Și-am ajuns, după un prânz binevenit pe malul Dunării la Galați, la Vama Oancea cu grăniceri mult mai de treabă decât în alte dăți !

La Muzeul de Istorie a Ținutului Cahul ne aștepta dl consul Ionel Novac, de la Consulatul României din Cahul, care ne-a purtat în două, din cele trei zile, pe străzile și împrejurimile orașului Frumoasa, azi Cahul.
Cu peste 40 de mii de locuitori (2016), Cahul este centrul administrativ al raionului, fiind al 6-lea oraș ca mărime după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Râbnița, dar al treilea după dezvoltare economică. Este situat în partea de sud-vest a Republicii Moldova, pe malul râului Prut, la 175 km de capitala republicii – Chișinău și la 5 km de România. 
Deseori, Cahul este denumit și Capitala de Sud a R.Moldova.
De ce azi Cahul, deși localitatea este atestată documentar în secolul al XVI-lea sub numele de Frumoasa ?
Primele așezări umane au apărut aproximativ în anul 1300 î.H. Au fost identificate vetrele a două sate, pe locul cărora  s-au colectat fragmente de vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.H.). 
Prin anii 300-400 î.e.n. a mai existat un sat, dovadă fiind urmele de case arse, fragmente de vase din argilă din epoca timpurie a fierului (sec. IV-III î.H.). 
În perioada romană (sec. II-IV e.n.), a luat ființă un alt sat distrus în 376, în timpul invaziei hunilor. În preajma orașului sunt 4 movile funerare lăsate de popoare nomade.
Prima atestare a localității, într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească, se referă la 2 iulie 1502 cu numele Șcheia. Mai târziu localitatea își schimbă denumirea în Frumoasa, iar prin decretul țarului Rusiei Nicolai I din 18 decembrie 1835 i se conferă statut de oraș și reședință de județ cu numele Cahul, în cinstea biruinței asupra turcilor din 21 iulie 1770. Între anii 1840 și 1845 orașul Cahul și-a schimbat înfățișarea, căpătând trăsături caracteristice unui centru de județ. Numărul populației a ajuns la 6.115 de locuitori. Orașul avea trei ateliere de olărit, unul de dubit piei și două cămătării, zeci de mori de vânt, o școală lancasteriană, unde erau primiți copii de orice credință religioasă și o școală primară pe lângă biserică, în care învățau 46 de băieți. 
În 1850 a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail și Gavriil, pe locul vechii biserici de lemn, ridicată în 1785.
În 1857, în Cahul a lucrat câteva luni, ca judecător, un clasic al culturii românești, savantul cu renume mondial, Bogdan Petriceicu Hașdeu. Îndrăgind acest plai, va scrie mai târziu despre despre râul Prut și orașul Cahul, admirând vitejia și înțelepciunea localnicilor. În același an, a sosit la Cahul, pentru câteva zile, istoricul și lingvistul român Mihail Kogălniceanu, om politic liberal, cel care a declarat pe 9 Mai în Camera Deputaților, Independența României, votată a doua zi, 10 Mai 1877, de Senat și sancționată în aceeași zi de Regele Carol I.
De numele orașului Cahul sunt legate numele unor personalități contemporane: poetul Robert Cahuleanu, dansatorul Spiridon Mocanu, cântăreața de operă Svetlana Strezev, privighetoarea sudului, interpreta de muzică populară Maria Sarabaș, conducătorul artistic al formației de muzică populară Lăutarii Nicolae Botgros, filologul și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de Nord), Eugeniu Hrișcev - doctor abilitat în științe economice, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova. 
Cui a aparținut Cahulul de-a lungul timpului: Principatul Moldova 1359–1812; Imperiul Rus 1812–1856; Principatul Moldova 1856–1859; Principatele Unite Române 1859–1866; Regatul România 1866–1878; Imperiul Rus 1878–1917; Republica Rusă 1917; Republica Democrată Moldovenească 1917–1918; Regatul România 1918–1940; 
URSS 1940–1941; Regatul România 1941–1944; 
URSS 1944–1991; Republica Moldova 1991 - ...
Toate acestea le-am aflat și de la Muzeul de Istorie local datorită tinerei muzeografe plină de patos românesc.



Am continuat turul pietonal, în ciuda amurgului tot mai
accentuat, la bustul marelui poet basarabean Grigore Vieru, aflat aici la ultima sa manifestare culturală, fiind „accidentat” mortal la întoarcerea spre casă. Am trecut pe lângă frumoasa Biserică Sf. Mihail și Gavriil, închisă la acea oră, și am ajuns să-l omagiem și pe cel care a băgat groaza în turci și aliații lor, Ioan Vodă cel Cumplit, azi, alintat de istorici, Ioan Vodă cel Viteaz. 


În superbul parc, găsim creații din trunchiuri de arbori donate orașului în urma unei tabere de sculptură organizată în vară.
Ajungem la actualul sediu al Teatrului BOGDAN PETRICEICU HASDEU din Cahul, unde neliniștitul director,
Gheorghe Mândru, ne-a așteptat cu toată dragostea povestindu-ne ultimele succese ale instituției și ale micuței trupe plină de talente. Un festival de mare amploare s-a desfășurat recent. A reușit să ne bage și la beci, la propriu, în urma unor descoperiri arheologice recente. 

Părintele Iulian Budescu, sosit în grabă la aflarea veștii că au sosit frați de peste Prut, ne-a blagoslovit cu vorbe de adâncă simțire patriotică și de bună primire. 
Noul sediu al teatrului, construcție finanțată de statul român, va fi inaugurat cât de curând, când și bustul ilustrului Hasdeu își va găsi în față locul cuvenit.
Era târziu și noi nu mai ajungeam la locurile de cazare, împrăștiate prin mai tot orașul. Ne-am descurcat, astfel încât spre miezul nopții ne-am găsit liniștea. Urma ziua cea mare. Aniversarea a 150 de ani de la nașterea patroanei spirituale onorabilului colegiu din Cahul care-i poartă numele.
IULIA HASDEU, un fulger pe cerul culturii românești. 
Dar ce fulger !
Și a fost Ziua I !

(GSM - text și foto; alte fotografii: Anișoara Ghețu și Emilia Dumitrescu)
Mai multe imagini pe

Toate bune, 



prof.  Sergiu Găbureac
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu