COLECȚII ȘI PASIUNI

 

COLECȚII ȘI PASIUNI

 
Zi toridă de iulie, în tren spre orașul tinereții, unde am viețuit cu familia vreme de decenii la poale de Pietricica adunându-se un tir cu două-trei remorci pline cu amintiri. În tren saună ! Mă adaptez la situație și ajung cu bine la prietenii de la Zănești pe o ploaie așteptată de vreo două luni. Asta, în timp ce televiziunile mă torturau în casa de deasupra Bucureștiului, cu „dezastrul și haosul” din Țara Mioriței, fiind afectate doar 31 de localități din cele peste 4.000 ale țării. Jurnalism mioritic de tot râsul ! 

Sâmbătă, după pioasa vizită la Catedrala Sf. Ioan Domnesc, ctitorită de marele voievod al Moldovei între anii 7007 și 7008 de la zidirea lumii, am ajuns la sediul

Complexului Muzeal Național Neamț, din Piața Kogălniceanu, clădire în stil neoromânesc,  inaugurată în 1913, 

prefect fiind ginerele lui Mihail Kogălniceanu, Leon M. Bogdan.
Aici a avut loc a 32-a întâlnire a colecționarilor, care îndrăgesc aceste locuri. Un pic de istorie. Debutul întâlnirilor a avut loc în toamna anului 1994, când disputa cartofilă privind apariția primei cărți poștale ilustrate românești s-a încheiat cu descoperirea de către regretatul Constantin Pațilea a datei reale, punând capăt ipotezelor care circulau pe post de adevăr. Atunci la Piatra-Neamț s-a organizat prima Expoziție Națională de Cartofilie din România. Începuseră anii de adevărată resuscitare a mișcării cartofile în România, când multe din ilustratele locului, datorate celor 32 editori, locali sau naționali, s-au întors acasă precum păsările călătoare. Unele după mai bine de o sută de ani ! 

În 1996, am avut onoarea să fiu primul președinte al noi ramuri de colecționare din cadrul Federației Filatelice Române, după mai multe demersuri de recunoaștere oficială. Înființarea Comisiei de Cartofilie s-a datorat președintelui, av. Mircea Stănculescu și a vicepreședintelui Leonard Pașcanu. În arealul Moldovei de Vest am reușit organizarea unui adevărat circuit al întâlnirilor cartofile cu amintiri de neuitat la Botoșani, Bacău, Iași, Focșani și, bineînțeles, Piatra-Neamț, extinderea având loc, în mod natural, spre Câmpulung Muscel, Constanța, București, Bistrița, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara ... Totodată în programul Comisiei de Cartofilie a existat o permanentă preocuparea pentru editarea și publicarea de literatură cartofilă, care, la acest ceas aniversar acoperă cea mai mare parte a țării. Am continuat, ulterior, sprijinirea mișcării cartofile ca secretar general, apoi, vicepreședinte al FFR și, mai ales, ca președinte al Comisiei Cercetare și Literatură și membru în colegiul de redacției al revistei Filatelia, colaborând la mai toată presa colecționistică a țării. După încetarea apariției revistei FFR am scos propria revistă Din lumea colecționarilor ajunsă în cel de al 11-lea an de existență și activând pe grupurile de profil de pe facebook, care s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie. De altfel, toate lucrările carto-filatelice din și pentru spațiul românesc, apărute de-a lungul timpului, le-am inclus în bibliografia ilustrată Filatelie&Cartofilie, publicată, într-o primă ediție, în 2012, azi fiind la IV-a ediție, îmbogățită permanent prin contribuția colecționarilor-cercetători și autorilor multor lucrări de profil.
Așa că, nu întâmplător, Piatra-Neamț, a fost locul primei întâlniri cartofile de amploare, în cei 32 de ani devenind o adevărată tradiție. După mutarea la București, în interes de nepoți, nedând curs altor oportunități, la conducerea A.F. Neamț au continuat prietenii mei, Constantin Pațilea și Viorel Nicolau, întâlnirile organizate fiind mult apreciate de participanții din alte locuri.
*
La ora fixată, ajung la locul derulării evenimentului găzduit, ca la multe alte ediții, de Muzeul de Istorie și Arheologie. La ora exactă începe simpozionul. 

După cuvintele de bun venit, evocare a colecționarilor nemțeni trecuți în eternitate (dr. Cârdei, Tache Mihăilescu, Avram Aron, Nicolae Pavlidis, Constantin Pațilea, Ioan Cârnu, Petre Roșioru, Gh. Belaus, Ionică Anton ...) și prezentarea programului de către moderatorul Viorel Nicolau, este invitată dr. Mihaela-Cristina Verzea, director al muzeului, să deschidă lucrările. Împreună cu Florentina Buzenschi au publicat, în 2021, lucrarea monografică de o înaltă ținută grafică, 

dedicată marelui artist Ad. A. Chevallier Fotograful Curții Regale.

Ultima realizare a domanei director, în materie de promovare a artistului, s-a petrecut cu puțin timp în urmă prin implicarea în realizarea expoziției foto-documentare de la Paris RomânIA fotografului elvețian Adolphe A. Chevallier, derulată sub auspiciile Familiei Regale a României la sediul Curții de Justiție a Uniunii Europene. 

Acel proiect a celebrat „145 de ani de la nașterea acestei importante personalități a culturii vizuale din România interbelică”. 

Bineînțeles și la simpozionul nostru doamna director 

a punctat viața și activitatea celui aniversat.

În alocuțiunea rostită, m-am simțit obligat moral să precizez că artistul Adolphe A. Chevallier este român de etnie elvețiană, născut la Barnar, pe Valea Bistriței, mama lui, Smaranda Vasiliu, fiind de loc din Adjud. Moldova de Vest.

Apropo, câte fotografii ale lui Chevallier, avem de la Lausanne, locul de baștină al bunicilor pe care l-am vizitat, special, cu ani în urmă ? 

Am întrebat, pe unii, pe alții, pe la Primărie, prin jurul hotelului deținut de străbunici și bunici și nu am primit nicio informație.

Am conceput și publicat un prim album Chevallier, cronicarul foto al Văii Bistriței, în 2016, a doua ediție, revăzută și îmbogățită, fiind publicată împreună cu cel mai mare deținător de documente și fotografii Chevallier, pietreanul Ilie Gîngă, în 2021. Apropo, de discuția legată de recenta acordare a unei stele marelui actor moldovean Florin Piersic. Am scris și afirmat în multe ocazii, și o tot repet, artistul fotograf Adolphe Ad. Chevallier merită, cu siguranță, mai mult, decât o stea, fiind unul dintre cei mai mari artiști fotografi ai României și face parte fără îndoială, din categoria personalităților nemțene înzestrate cu inteligență și har artistic, cu contribuții majore la promovarea vieții autentice din mai toate domeniile activității umane din zona Moldovei.

Chevallier merită, pe deplin, un bust, dacă nu o statuie, cu un soclu constituit din pietre mari din toate locurile de pe Valea Bistriței. Locul său este în galeria valorilor nemțene în rondul din jurul statuii marelui voievod Ștefan cel Mare împreună cu: ec. Emil Costinescu, cel mai bun ministru de finanțe al României din toate timpurile; Ion Creangă, preot, învățător, scriitor, marele povestitor al neamului, autor al manualului Metodă noŭă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară, cunoscut ca Abecedarul lui Creangă, un manual revoluționar în epocă înlocuind alfabetul chirilic; Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, scriitor, membru fondator al Academiei Române, inițiator al ridicării Ateneului Român din București; dramaturgului național Ion Luca Caragiale (poate și pentru sursa sa de inspirație pietreancă pentru coana Joițica din O scrisoare pierdută); Nicu Albu, senator, deputat, prefect, cel mai bun primar din toate timpurile al urbei Piatra-Neamț, cu contribuții decisive la modernizarea urbană și industrială a zonei; Elena Cuza, inițiatoarea primului spital modern al orașului; Nicolae Dăscălescu, unul dintre marii generali români, comandant al Armatei a 4-a a României; filosoful Vasile Conta, cărturarul Gheorghe Teodorescu-Kirileanu, membru de onoare al Academiei Române, bibliotecar și consilier regal, magistrat, publicist, bibliofil, folclorist, istoric literar și editor al operei lui Ion Creangă; preotul Constantin Mătasă,  arheolog, fondator și director al Muzeului Arheologic (1934-1971), istoric, ctitor; prof. Calistrat Hogaș, director al Liceului Petru Rareș, scriitor cunoscut pentru descrierile sale inegalabile pe drumuri de munte; Victor Brauner, pictor și sculptor de talie internațională, promotor al curentului suprarealist în arta modernă; Aurel Băeșu, pictor portretist remarcabil, cu o activitate strâns legată ținutul nemțean; Anton Vorel, unul dintre primii și marii farmaciști ai zonei; Carol Zane, antreprenor care a construit Gara nouă, sediul Ateneului (azi, Teatrul Tineretului), sediul Băncii Petrodava (azi Muzeul Cucuteni) sau arh. Roger Bolomei cu sediul Școlii Nr. 1 Băieți (azi Muzeul de Artă) și al casei directorului ei (azi, Muzeul de Etnografie), Valeriu Momanu, inginer chimist, director general al Centralei de Fire și Fibre Sintetice Săvinești, cu rezultate remarcabile în dezvoltarea întregii zone nemțene; profesorul de renume Gheorghe Dumitreasa, dr. Gheorghe Iacomi, pionier al turismului montan nemţean; Nicolae Popa, meșter popular, sculptor, scriitor, creatorul primului muzeu sătesc privat de artă populară (1965)

 ... Dacă fiecare primar ar fi lăsat moștenire orașului măcar un bust al unuia dintre cei menționați, astăzi am fi arătat celor care trec prin frumosul nostru oraș ce înaintași de seamă am avut și 

prin aceste locuri ale României.

Festivalurile și parangheliile trec, realizărilor celor menționați niciodată ! Eternă recunoștință, tuturor !

PS. Sigur, cei în viață, merită stele, deocamdată, 

multe stele fiind, uneori, căzătoare !...
*
Au urmat intervenții și interpelări, ca la orice simpozion. S-au acordat și diplomele anuale din partea Clubului Colecționarilor Piatra-Neamț. 

La secțiunea Promovarea lui Chevallier și a operei sale au primit recunoașterea:
Mihaela-Cristina Verzea - coautoare la albumul documentar Ad. A. Chevallier Fotograful Curții Regale și pentru organizarea unor manifestări de profil, cea mai recentă fiind implicarea în realizarea expoziției RomânIA fotografului elevețian Adolphe A. Chevallier, de la Paris (25 iunie – 7 iulie)
Florentina Buzenschi - autoare a albumului documentar Ad. A. Chevallier Fotograful Curții Regale. Piatra-Neamț, Constantin Matasă,  2021. 350 p. 350 p.
Sergiu-Marian Găbureac pentru albumul-catalog Chevallier, cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ed. I. Piatra-Neamț, Cetatea Doamnei, 2016. 250 p. și ediția a II-a, publicată în 2021. A4 – 382 p. Rămâne cel mai complet album-catalog a imaginilor de interes public ale marelui artist fotograf nemțean. Pentru promovarea constantă a artistului fotograf și a operei sale în presa colecționistică, precum și în revista Din lumea colecționarilor, pe care o realizează din 2014, sau pe grupul său D’ale FILA – CARTO – NUMIS&Co, pe contul său de facebook, alte grupuri de profil și mass media.
Ilie Gînga, coautor al albumului-catalog Chevallier, cronicarul foto al plaiurilor nemțene. Ed. a II-a. Piatra-Neamț, Cetatea Doamnei, 2021. A4 – 382 p., colecționar-cercetător și deținător al celei mai mari colecții private de fotografii și documente Adolphe Ad. Chevallier.
Viorel Nicolau - coautor al celei mai documentate monografii Adolphe A. Chevallier – cavalerul Văii Bistriței. Viața și opera unui mare artist de pe meleagurile nemțene.  Piatra-Neamț, Cetatea Doameni, 2014. A5 - 232 p. realizată împreună cu regretatul Constantin Pațilea și pentru organizarea a numeroase evenimente dedicate marelui artist fotograf, pentru mediatizarea în mass media, inclusiv pe contul său de facebook.
Șerban Drăgușanu pentru lucrarea Un ... Chevallier rătăcitor pe meleaguri bistrițene. București, rev. Colecționarul, 2002. A5 - 28 p, precum și pentru promovarea constantă a artistului Adolphe Ad. Chevallier și a operei sale fotografice.
Constantin Horghidan - autorul lucrării Artistul fotograf Adolphe Chevallier în colecția mea. Piatra-Neamț, C.M.Imago, 2018. B5 - 248 p.
Cornel Miftode pentru contribuția la tehnoredactarea și realizarea grafică a lucrării dlui C-tin Horghidan Artistul fotograf Adolphe Chevallier în colecția mea, precum și promovarea artistului în varii medii.

La secțiunea Contribuție, voluntară și îndelungată, la promovarea valorilor locale și naționale au fost recompensați: Marius-Vasile Apopei, fam. Camelia și Bogdan Butnariu, Mihai Ceucă, Coriolan Chiricheș, fam. Luminița și Dan Constantinescu, Mihai Cornaci, Petru Moldovan-Pit, Ioan Siminiceanu, Aurel-Florin Tuscanu.

Dimineață, până la începerea simpozionului, a fost și tradiționalul târg al colecționarilor.

După simpozion a urmat vizitarea expoziției prezentată în detaliu de Viorel Nicolau, cu participarea mai multor colecționari locali și din țară. 

S-a vorbit despre poetul național Mihai Eminescu, 160 de ani de Regalitate, despre întreaga Moldovă și ținutul Neamțului, despre Mausoleul de la Monastirea Războieni, ilustrate prin exponate cu insigne, medalii, decorații, cărți, albume, fotografii, ilustrate, numismatică, imaginile vorbind de la sine. 

Vizita s-a încheiat cu un tur ghidat prin săli ale muzeului gazdă. Avem ce arăta lumii !

Pentru concluzii ajungem la ospitalierul Cerc al Gospodinelor de pe masivul Cozla, cu micul parc de la poale bine amenajat și un drum de acces, în sfârșit, european. 

După prânz, am ajuns la superbele monastiri de la Pângărați cu cele două biserici suprapuse și noua ctitorie și la multiseculara monastire, cu documente ce confirmă din plin istoria Moldovei medievale, Bistrița. 

Seara o ultimă plimbare pe străzile pustii ale orașului. 

Abia a doua zi 

va începe ediția cu numărul 51 a Vacanțelor muzicale !

                           
Multe mulțumiri gazdelor și pe data viitoare !?!

PS. Mulțumim tânărului cartofil Dragoș Vornicu și dlui dr. Liviu Vasiliu pentru imaginile postate aici.

CONFERINȚE cu ȘTAIF

 

CONFERINȚE cu ȘTAIF

După cum ne-am obișnuit de câțiva ani, Clubul Numismatic MIHAI EMINESCU, prin mereu

 activul președinte Ștefan Dina, organizează multiple manifestări-eveniment, precum ciclul de conferințe Interferențe cu blazon cu tematică, în special, colecționistică. director la Muzeul Muncipiului București cu un nou subiect numismatic de maxim interes.

Convocatorul suna să fim prezenți la ora 16,30, deși conferința era programată la 17,30, pentru a participa la festivitatee de premiere a celor implicați în organizarea expoziției Aniversări medalistice din Sala Rondă a Palatului Cercului Militar Național București, vernisată la 15 iunie a.c.. 

Manifestarea expozițională a reunit piese numismatice și medalistice colecții din colecțiile membrilor clubului, dedicate unor personalități de rang național: Regele Carol I - 160 de ani de la numirea lui ca Domn al României, Mihai Eminescu – la trecerea în eternitate 15 iunie 1889, Constantin Brâncuși -  150 de ani de la naștere, George Enescu - 145 de ani de la naștere, Dumitru-Dorin Prunariu -  45 de ani de la zborul cosmic.

Au fost premiați cunoscuții colecționari C-tin Dumitrescu, Aurel Curdov, Daniel Suzeanu, Gheorghe Caraman, Mărioara Beda, Ana și Mihai Iacob, Marian-Liviu Bădic cu diplome bine meritate. Ultimul primind și distincția Pana de aur a lui Mihai Eminescu (cl. II), pentru promovarea spiritului eminescian prin medalistică și activitatea derulată în ultima perioadă în cadrul clubului.

Urcăm la sala Ștefan cel Mare pentru a audia conferința Colecționarea în numismatică – între pasiune și responsabilitate, organizată de club cu sprijinul Asociația Pronumismatica (președinte Fl. Daniel Demian), prin activul reprezentant Daniel Suzeanu. 

După prezentarea dr. Dan Pîrvulescu, director la Muzeul Municipiului București, arheolog, membru în numeroase comisii naționale și internaționale, de către președintele clubului, începe conferința cu o succintă evocare a unui mare colecționar George Severeanu, medicul radiolog, un pasionat colecţionar de antichităţi, adunând în cursul vieţii artefacte valoroase.

Colecţia Maria şi dr. George Severeanu care cuprinde cca 3000 de piese arheologice este structurată pe mai multe categorii de artefacte: ceramica aparţinând culturilor Cucuteni, Vădastra, Wietenberg şi Boian, arheologie preistorică (tezaurul de la Ostrovul Mare, din epoca bronzului, depozitul de seceri de bronz de la Gușterița, piese de harnașament din epoca fierului) și greco-romană (ceramică grecească pictată, amfore ștampilate, statuete tip Tanagra, sticlărie romană), bronzuri şi marmură, geme şi camee antice, artă precum gravuri vechi, picturi de Anton Chladek, Theodor Aman, Arthur Verona; istorie, iar colecţia sa numismatică rămâne una dintre cele mai valoroase din România, fiind constituită din cca. 9000 de piese din diferite perioade istorice: monede greceşti autonome şi provinciale, geto-dace şi celtice, emisiuni romane şi bizantine, dar și numismatică medievală a Țărilor Române, începând cu Vlaicu Vodă și Petru Mușat, două monede foarte rare de la Vlad Dracul, numismatică din Imperiul otoman și numismatică medievală europeană, precum şi piese moderne şi contemporane. 

Sunt expuse, totodată, sigilii ale domnitorilor români, ale familiei Brâncoveanu, sigilii ale unor instituții administrative centrale sau orășenești din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și România, medalistică și insignografie, ordine și decorații românești și străine, în diferite grade, de la cavaler la mare cruce.

Întreaga colecție a fost donată municipalităţii de George Severeanu, primul director al Muzeului Municipiului Bucureşti și soția sa Maria. Ulterior, a fost adusă în Casa Severeanu şi expoziţia numismatică a muzeului. 

Casa din Str. Henri Coandă, 26, monument istoric (1860), stil eclectic, cu influențe neobaroce (ferestre mici ovale, elemente decorative florale, ghirlande, bosaje, cornișă și console cu atic decorativ), naționalizată și restaurată abia în anii ’90, care găzduiește Muzeul George Severeanu, a fost și proprietatea soților George și Maria Severeanu. Muzeul poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 17:30, aici fiind găzduite și expoziții tematice temporar cu piese de patrimoniu arheologic şi numismatic. 

Adâncă recunoștință !

După care, domnia sa intră metodic în subiectele propriu zise ale conferinței: Conservarea, documentarea și transmiterea patrimoniului numismatic; Provocările și oportunitățile numismaticii contemporane, Rolul colecționarului în protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, Numismatica între pasiune și responsabilitate, precum și sensibilul subiect extrem de actua Aspecte etice și legale ale colecționării.  

Ne amintim de adevăratele jafuri ale așa zișilor colecționari dotați cu detectoare în anii post postdecembriști. De scandalurile legate de dispariția unor brățăr dacice și tezaure numismatice, care au luat calea străinătății pe căi oculte. A urmat sesiunea de întrebări și dezbateri, la care unii colecționari și-au exprimat of-urile. 

Cu mult calm și diplomație, dl Dan Pîrvulescu a explicat cum stăm cu legislația românească în domeniu, onoarea și responsabilitatea față de patrimoniul național.

La final s-au conferit medalii, suveniruri și am admirat originalul exponat de „țigle”, 

obiecte ceramice realizate de sărbătoritului zilei, Aurel Curdov, pe varii subiecte, apreciate de noi toți, la fiecare eveniment sau deplasare organizată prin divese locuri din țară sau străinătate, surpriză oferită de colegul nostru Daniel Suzeanu. Mulțumim organizatorilor și sponsorilor 

Carmen și Daniel Suzeanu pentru generosul protocol !