Wikipedia

Rezultatele căutării

marți, 24 mai 2022

ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2022

E ADEVĂRAT !

După 14 ani, a ieșit de la tipar noua ediție a catalogului specializat
ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2022.
Lansarea, a avut loc, ca de obicei la Gara de Nord.


Sunt două volume cu reproducerea a cca 8.000 de semnalări din perioadele modernă și contemporană. În cele 762 de pagini full color veți găsi, probabil, cel mai complet catalog de acest gen pentru mărcile poștale românești atipice.
Într-un viitor apropiat, va fi finalizață și noua ediție a catalogului specializat ilustrat
ROMÂNIA. CURIOZITĂȚI și VARIETĂȚI FILATELICE.

sâmbătă, 21 mai 2022

PLAIURI TELEORMĂNENE

 

HAI-HUI prin ROMÂNIA 

PLAIURI TELEORMĂNENE

(pagini de jurnal paranormal)

 Deși, cu doar o zi înainte, fusese o ploaie rece de toamnă, în ziua în care am pornit spre Alexandria de România soarele anunța o zi de vară.

Ne-am întâlnit amatori de călătorie, membri ai Clubului Numismatic MIHAI EMINESCU de la Cercul Militar Național din București, coordonat de inimosul președinte, Ștefan Dina, la impunătoarea Biserică a Parohiei Cotroceni – Răzoare în așteptarea microbuzului de ultimă generație care ne-a dus, după ce am scăpat de nebunia circulației bucureștene, ca vântul și gândul (conform vitezei legale) pe un drum impecabil spre obiectivele zilei.

Câmpurile sudiste arată super promițător, confirmând prognozele specialiștilor. Și anul viitor vom avea pâine și alte produse agricole asigurate prein munca fermirilor noștri în ciuda apocalipticilor de la temebelviziunile mioritice.

Alexandria, cu puțin peste 45.000 de locuitori, este un oraș fondat în 1834 după numele domnitorului de Țării Românești, Alexandru-Dimitrie Ghica (1795-1862) care a fost primul domnitor regulamentar al Țării Românești. 

Azi, Alexandria este capitală a județului Teleorman.


Ajungem la Muzeul Județean Teleorman unde suntem așteptați de o întreagă suită în frunte cu sfinția sa, părintele Galaction, episcop al Alexandriei și Teleormanului, precum și directorul instituției, dr. Pavel Mirea.

Purcedem la vizitarea colecțiilor recent reorganizate, 

fiind ghidați profesionist de un june muzeograf, 

pre numele său Cătălin





Începem cu vizionarea pieselor din 
paleolitic, apoi din celelalte epoci: neo-eneolitic, bronzului, fierului, migraţiilor timpurii, medievală. Se văd rădăcinile înaintașilor prin aceste locuri la Ciuperceni, Ciolăneştii din Deal, Vităneşti, Măgura, la Albeşti, Orbeasca de Sus, Trivalea Moşteni, Lăceni, Dulceanca, Păuleasca, la Zimnicea, Dudu-Monastirea Plăviceni ...  Întâlnesc aici brățara energetică ce amintește de cele furate și recuperate, parțial, de la Sarmisegetusa. 



Colecţiile de numismatică captează atenția tuturor, fiind și obiectul pasiunii grupului. Mă impresionează bogăția pieselor expuse greceşti, geto-dacice, romane republicane, romane imperiale, din epoca bizantină, monede medievale româneşti, europene şi otomane, monede moderne şi contemporane. 

Multora le lucesc ochii la tezaurele monetare descoperite la Poroschia, Orbeasca de Sus, Târnava, Schitu Poienari, Videle sau tezaurele monetare medievale de la Balta Sarată, Ulmeni, Drăganăşti Vlaşca, Frăsinet, Furculeşti







Intrăm în zona etnografie cu interesante exponate din Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi cu scene din viața locuitorilor. Ne oprim aici întrucât timpul ne presează și ne îndreptăm spre sala unde va avea loc sesiunea de comunicări.


După alocuțiunile de bun venit și bine v-am găsit, precum și acordarea cuvenitelor diplome de recunoaștere a activității și câteva cadouri, am onoarea să deschid sesiunea cu Chevallier, cronicarul foto al plaiurilor nemțene

Am schimbat puțin subiectul inițial, deoarece artistul fotograf Adolphe A. Chevallier, moldovean la origine ca și mine, este îndrăgit de cel puțin doi colecționari teleormăneni, sfinția sa Galaction, și Romeo Furtună, de fapt, de loc din Bicaz.
Apoi, am intrat în programul comunicat anterior, lansarea noii ediții a catalogului România. Erori filatelice 1903-2022, în două volume, rod a 50 de ani de cercetare și documentare. Plăcerile costă !
A urmat comunicarea dlor Ioan Mușei și Ștefan Dina
Un tezaur de monede dacice descoperit în apropierea Mănăstirii Basaraba. 

Intră în scenă dl. col.(r), dr. în istorie Gheorghe Cristache, care a prezentat Câteva considerații privind locul și importanța lui Dimitrie Cantemir în cultura românească
Sesiunea se încheie cu comunicarea 150 de ani de la nașterea artistului plastic Frederic Storck (1872-1943) susținută de dl Ștefan Dina.


Avem și doi sărbătoriți, un teleormănean, sfinția sa, părintele Galaction și un bucureștean, Constantin Dumitrescu, ambii cu bogate contribuții în domeniul numismaticii. 
Le urăm tot binele din lume și la cât mai mulți ani !


Până la Catedrala Episcopală sunt câțiva pași. Are hramul Sf. Alexandru, și a fost construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic. 

Picturile interioare au fost realizate în 1898 de ucenici ai maestrului Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Aici se află osemintele domnitorului în cinstea căruia s-a dat numele catedralei, Alexandru-Dimitrie Ghica, a cărui statuie este în curte.


Ne deplasăm spre un alt obiectiv al zilei Monastirea Pantocrator de la Drăgănești-Vlașca, locul în care, pe parcursul a patru zile a fost adusă recent, din Grecia, cea mai veche icoană din lume cu chipul Maicii Domnului și a lui Iisus Hristos

pictată de Sf. Luca Evanghelistul. 




















Panto Crator (Atotţiitorul) este numele pe care Apocalipsa i-l dă lui Hristos, nume pe care îl poartă, mai ales,
după ce s-a înălţat la ceruri.


Recentul complexul monahal, ridicat la iniţiativa protos. Sebastian Serdaru şi arhid. Serafim Baciu, începând cu anul 2012, cuprinde Biserica mare, închinată Sf. Ioan Evanghelistul; Paraclisul, închinat Sf. Maria Magdalena, Altarul de vară, închinat Schimbării la Față a Domnului; stăreția, chiliile și trapeza.

Cu sprijinul Preasfinţiei sale Galaction, episcopul Alexandriei şi Teleormanului, cei doi părinţi au reuşit să aducă la Drăgneşti-Vlaşca moaşte ale Sf. Maria Magdalena de la Roma.



Superba Biserică mare este dedicată Sf. Apostol Ioan Evanghelistul şi Sf. Visarion de Larisa. În fiecare vineri, curtea monastirii se umple de credincioşi veniţi la Miezonoptica. Între orele 22.00 și 02.00 se ține o slujba Tainei Sfântului Maslu urmată de Paraclisul Mariei Magdalena şi Sfânta Liturghie. Vara, slujbele se țin în aer liber la altarul construit special.



Am avut senzația că mă aflu într-o ctitorie ortodoxă grecească. 

Totul este cu mult rafinament construit și atent îngrijit. Spațiile verzi și lanul de lavandă încântă ochii. Încă mai sunt multe lucruri de făcut, cu siguranță așezământul monahal rămâne o oază de spiritualitate și lumină pentru miile de credincioși care vin și vor veni în acest loc. Au fost momente de mare înălțare sufletească într-o minunată zi de vară !

Multe mulțumiri tuturor !

GSM la 20 mai 2022

duminică, 1 mai 2022

LA CAVALERII IOANIȚI (III) La Mdina

 

LA CAVALERII IOANIȚI (III) La Mdina

 

Mă trezesc în plină noapte. Fulgere și tunete în noiembrie ! Fusesem avertizat de dl Google, dar tot trăgeam speranța că n-o să plouă. Adorm din nou și când mă trezesc la ora obișnuită, ploua și mai tare. 

- Aha, îmi zic, și Malta plânge la instalarea Cabinetului USL-3 la București ! Bizară coincidență !
La amiază, minune ! Cerul se luminează ! Numai că moș Dumitrache, din Chițocul copilăriei mele, îi spunea tatei „- Părinte se luminează a ploaie !” 

Mă pregătesc de escapadă la vechea capitală a Maltei. Ardeleanca mea refuză oferta. Fie ce-o fi ! 

Iau autobuzul spre Valletta și de acolo, de la lina 85, alt autobuz spre Medina (Mdina). 

- Aha, Medina ! Și cât m-am strâmbat să pot pronunța în limba locului. 



80% din drum (cca 7 km) este prin zonă locuită. În lungul străzii, un zid care semăna cu un apeduct roman, dar de talie mică și, bineînțeles, casele cu balconașele tradiționale.



Zăresc pe un deal cetatea medievală Medina, aflată lângă orașelul Rabat. 



Ratez coborârea din dreptul porții și cobor la următoarea. 
În față îmi apare un oraș medieval fortificat, cu ziduri de apărare.
În cca 10 minute trec prin poarta principală pentru a pătrunde în cetate. 


Ai senzația întoarcerii în timp !, spun pliantele. 
Tot pliantele, și alte surse, mi-amintesc că Mdina, în malteză L-Imdina, este vechea capitală a statului Malta, un oraș vechi numit în feniciană Melitta, cunoscut însă și sub denumirile Citta Vecchia sau Citta Notabile din nordul Maltei. A fost capitala insulei din antichitate până în 1530.





Mdina este supranumit și Orașul tăcerii de către localnici și vizitatori.  
Lucru confirmat în scurta vizită. Am întâlnit maximum 20 de semeni pe străduțele înguste-înguste. E adevărat, ploia încetase cu vreun sfert de oră înaintea sosirii mele ! Paranormalul ! 
În cetate ar locui cam trei sute de locuitori. Or fi fantome !?
Istoricii consemnează existența a unei așezări feniciene în Mdina, cu peste 4000 de ani înainte de Hristos. În timpul Imperiului Roman, guvernatorul a ridicat aici un palat. Însuși Apostolul Pavel a trăit aici după ce a naufragiat pe una din insule și a propovăduit creștinismul. 

De fapt, în toată insula vedem biserici și troițe închinate sf. Pavel.

„Mdina datorează arhitectura actuală perioadei arabe, de la 870 până când normanzii au cucerit Malta în 1091. Ei au înconjurat cetatea cu fortificații defensive groase și un șanț larg, care o separă de orașelul Rabat. 
În 1429, sarazinii au încercat să cucerească cetatea, dar au fost respinși de către apărătorii săi.
Când Ordinul Sfântului Ioan a sosit în Malta la 26 octombrie 1530, Marele Maestru Philippe Villiers de L'Isle-Adam a promis să respecte drepturile poporului maltez, și a dat cheile orașului Mdina. Ordinul a continuat să se stabilească în Birgu, Mdina pierzându-și statutul de capitală. Nobilimea din Mdina a fost destul de ostilă Ordinului, deoarece a pierdut în cea mai mare parte puterea asupra restului populației.

Fortificațiile medievale din Mdina au fost modernizate în timpul domniei lui Juan de Homedes y Coscon, iar orașul a rezistat atacului otoman în 1551. La sfârșitul Marelui Asediu al Maltei din 1565, apărătorii Mdinei au speriat armata otomană, care s-a retras. Au fost refăcute în secolul al 17-lea. Orașul a fost grav afectat de cutremurul din Sicilia în 1693, un număr mare de clădiri fiind distruse. După cutremur, catedrala a fost demolată și reconstruită iar orașul a fost restaurat în cursul secolului XVIII introducându-se elemente baroce.”


Cea mai importantă atracție turistică este Catedrala Saint Paul, clădire barocă proiectată de arh. Lorenzo Gafa. Intrarea, preț ca la Luvru ! 
Sanctuarul, bogat decorat, are o cupolă magnifică, coloane de marmură, detalii aurite și picturi superbe pe tavan. - No, photo ! Catedrala are și o icoană prețioasă a Madonnei din secolul al XII-lea, precum și opere ale celebrului pictor maltez Mattia Preti. - No, photo ! Asta e !

Un alt obiectiv este Palazzo Santa Sofia, palat „grandiose” și însemnat din punct de vedere istoric. Găzduiește Muzeul de Istorie Naturală, o colecție de exponate, precum cele de fosile, insecte și animale.




O aglomerație de clădiri, specifică cetăților medievale, 
cu acele ulițe strâmte-strâmte. 




Desigur, nu puteam rata fotografierea sediului Poliției din Mdina. 
Nu scria nicăieri No, photo ! Și nici nu țipa la mine vreo primadonă locală.

Ajung la zidul dinspre vale și am panorama împrejurimilor.



Caterina și o altă crâșmuliță fiind închise, la a treia tură prin cetate, 
o iau spre ieșirea din cetate.






Mai trag câteva cadre din Rabat. Gata, hai la autobuz ! 

Când să plătesc, șoferul îmi vede biletul. Se produce paranormalul ! Biletul de 1,50 euro e valabil timp de două ore ! 

De unde să știe țugulanul de deasupra Bucureștilor ? 

Doar nu era să mă apuc să citesc și biletele de autobuz. 

Știam că doar e același preț e pentru toată insula + Gozo. 

Mă întreb dacă un șoferaș STB dă București ar fi făcut acest gest ?!?






Vremea se face din ce din ce mai frumoasă ! 

Vom ieși cu siguranță la plimbarea de seară pe promenada din Gzira.

Va urma vizitarea capitalei actuale Valletta pe îndelete.

Numai bine