PALATUL CERCULUI MILITAR NAȚIONAL

 

PALATUL CERCULUI MILITAR NAȚIONAL

 Cu prilejul celei de a XI-a ediții a Simpozionului Național al Clubului Numismatic MIHAI EMINESCU din cadrul Cercului Militar Național din București am avut ocazia să vizitez impunătorul edificiu din centrul Capitalei.

Știam câteva lucruri despre această zonă, altădată la margine de București, printre care și celebrul îndemn 

„- Ieșirea prin Sarindar !" al plasatoarelor din sălile de cinema sau de la teatrul Alhambra, de pe partea dreapta a 

Bd. Regina Elisabeta. După terminarea spectacolului !
Sărindar semnifică, religios, pomenirea unui răposat sau a unui pomelnic întreg de răposaţi, mai ales în primele 40 de zile de la moarte. Sărindarele se dau si la sfinţirea unei biserici sau a unei fântâni, când vine preot nou în sat.

Nu întâmplător, pe acest loc al Monastirii Sărindar, a 40-a ctitorie a lui Matei Basarab terminată în 1652, considerată a fi cea mai veche biserică din Bucuresti, aflată în paragină, 

s-a luat decizia ridicării iimpunătorului Palat al Cercului Militar Național. 

Azi un loc cu o bogată activitate și în plan cultural.

Deși lucrările pentru construcția palatului au început în anul 1911, unde a existat Monastirea Sărindar, teren cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898, 

ele au trenat, din cauze obiective și subiective, până în 1923. 

Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost 

arhitectul român Dimitrie Maimarolu, care a câștigat concursul 

în colaborare cu Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud.

Beneficiarul lucrării, Cercul militar al ofițerilor din Garnizoana București, organizație 

a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876, 

a contribuit cu 80% din cotizațiile și donațiile făcute.
Din cauza solului mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină.
La declanșarea Primului Război Mondial, construcția era terminată „la roșu și învelită". Ca urmare a ocupării Capitalei de către trupele Puterilor Centrale, Cercul Militar este evacuat. 

La revenirea, în 1919, a armatei în București, clădirea este găsită devastată. Încep ample lucrările de reparații și finalizare încât la 4 februarie 1923 are loc inaugurarea oficială în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Ai României.

Începem vizita într-un mod atipic din sala Ștefan cel Mare, unde au loc, de multe ori, activitățile culturale ale Clubului Numismatic Mihai Eminescu. 

Urmează sala de proiecții cinematografice și săli de protocol. 

Ascultăm cu atenție explicațiile la obiect ale ghidului specializat și pășim în Sala Bizantină, unde întâlnim și câteva elemente românești. 

Trecem prin Sala cu arcade gotice și pardoseală în stil bavarez.

Urcăm pe o frumoasă scară flancată de imagini ale trecutului nostru.

Ajungem la impresionanta scară de onoare către etajul al doilea
unde se află sălile de recepție.

Spațiul este dominat de reproducerea tabloului Gornistul 

al pictorului național Nicolae Grigorescu. 

Scara duce direct spre Sala de Marmură. Cum sălile Maură și Norvegiană sunt alocate unui eveniment de talie internațională rămâne să continuăm vizita altă dată.

Coborâm și vedem Salonul Fondatorilor cu fresce ale primelor cupluri regale 

Regele Carol I cu Regina Elisabeta și Regele Ferdinand cu Regina Maria, 

realizatori ai Independenței, modernizării,
precum și ai reîntregirii neamului românesc.

Nu părăsim sala fără a vedea busturile arhitectului Dimitrie Maimarolu și pe cele ale lui Vasile Zottu și Nicolae Filipescu, implicați în realizarea proiectului.
Unele dintre decorațiunile interioare și exterioare ale palatului, inclusiv cei doi mari vulturi plasați spre a fi protectori ai panoului cu firma instituției, au fost executate de sculptorul Ion Schmidt Faur.

Sufletul, mintea și ochii noștri s-au bucurat de momente de măiestrie arhitecturală și artistică de excepție.
Mulțumim ghidului nostru cu promisiunea de a ne revedea.

PLAIURI TELEORMĂNENE

 

HAI-HUI prin ROMÂNIA 

PLAIURI TELEORMĂNENE

(pagini de jurnal paranormal)

 Deși, cu doar o zi înainte, fusese o ploaie rece de toamnă, în ziua în care am pornit spre Alexandria de România soarele anunța o zi de vară.

Ne-am întâlnit amatori de călătorie, membri ai Clubului Numismatic MIHAI EMINESCU de la Cercul Militar Național din București, coordonat de inimosul președinte, Ștefan Dina, la impunătoarea Biserică a Parohiei Cotroceni – Răzoare în așteptarea microbuzului de ultimă generație care ne-a dus, după ce am scăpat de nebunia circulației bucureștene, ca vântul și gândul (conform vitezei legale) pe un drum impecabil spre obiectivele zilei.

Câmpurile sudiste arată super promițător, confirmând prognozele specialiștilor. Și anul viitor vom avea pâine și alte produse agricole asigurate prein munca fermirilor noștri în ciuda apocalipticilor de la temebelviziunile mioritice.

Alexandria, cu puțin peste 45.000 de locuitori, este un oraș fondat în 1834 după numele domnitorului de Țării Românești, Alexandru-Dimitrie Ghica (1795-1862) care a fost primul domnitor regulamentar al Țării Românești. 

Azi, Alexandria este capitală a județului Teleorman.

Ajungem la Muzeul Județean Teleorman unde suntem așteptați de o întreagă suită în frunte cu sfinția sa, părintele Galaction, episcop al Alexandriei și Teleormanului, precum și directorul instituției, dr. Pavel Mirea.

Purcedem la vizitarea colecțiilor recent reorganizate, 

fiind ghidați profesionist de un june muzeograf, 

pre numele său Cătălin. 

Începem cu vizionarea pieselor din paleolitic, apoi din celelalte epoci: neo-eneolitic, bronzului, fierului, migraţiilor timpurii, medievală. Se văd rădăcinile înaintașilor prin aceste locuri la Ciuperceni, Ciolăneştii din Deal, Vităneşti, Măgura, la Albeşti, Orbeasca de Sus, Trivalea Moşteni, Lăceni, Dulceanca, Păuleasca, la Zimnicea, Dudu-Monastirea Plăviceni ...  Întâlnesc aici brățara energetică ce amintește de cele furate și recuperate, parțial, de la Sarmisegetusa. 

Colecţiile de numismatică captează atenția tuturor, fiind și obiectul pasiunii grupului. Mă impresionează bogăția pieselor expuse greceşti, geto-dacice, romane republicane, romane imperiale, din epoca bizantină, monede medievale româneşti, europene şi otomane, monede moderne şi contemporane. 

Multora le lucesc ochii la tezaurele monetare descoperite la Poroschia, Orbeasca de Sus, Târnava, Schitu Poienari, Videle sau tezaurele monetare medievale de la Balta Sarată, Ulmeni, Drăganăşti Vlaşca, Frăsinet, Furculeşti …

Intrăm în zona etnografie cu interesante exponate din Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi cu scene din viața locuitorilor. Ne oprim aici întrucât timpul ne presează și ne îndreptăm spre sala unde va avea loc sesiunea de comunicări.

După alocuțiunile de bun venit și bine v-am găsit, precum și acordarea cuvenitelor diplome de recunoaștere a activității și câteva cadouri, am onoarea să deschid sesiunea cu Chevallier, cronicarul foto al plaiurilor nemțene. 

Am schimbat puțin subiectul inițial, deoarece artistul fotograf Adolphe A. Chevallier, moldovean la origine ca și mine, este îndrăgit de cel puțin doi colecționari teleormăneni, sfinția sa Galaction, și Romeo Furtună, de fapt, de loc din Bicaz.

Apoi, am intrat în programul comunicat anterior, lansarea noii ediții a catalogului România. Erori filatelice 1903-2022, în două volume, rod a 50 de ani de cercetare și documentare. Plăcerile costă !

A urmat comunicarea dlor Ioan Mușei și Ștefan Dina

Un tezaur de monede dacice descoperit în apropierea Mănăstirii Basaraba. 

Intră în scenă dl. col.(r), dr. în istorie Gheorghe Cristache, care a prezentat Câteva considerații privind locul și importanța lui Dimitrie Cantemir în cultura românească. 

Sesiunea se încheie cu comunicarea 150 de ani de la nașterea artistului plastic Frederic Storck (1872-1943) susținută de dl Ștefan Dina.

Avem și doi sărbătoriți, un teleormănean, sfinția sa, părintele Galaction și un bucureștean, Constantin Dumitrescu, ambii cu bogate contribuții în domeniul numismaticii. 

Le urăm tot binele din lume și la cât mai mulți ani !

Până la Catedrala Episcopală sunt câțiva pași. Are hramul Sf. Alexandru, și a fost construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic. 

Picturile interioare au fost realizate în 1898 de ucenici ai maestrului Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Aici se află osemintele domnitorului în cinstea căruia s-a dat numele catedralei, Alexandru-Dimitrie Ghica, a cărui statuie este în curte.

Ne deplasăm spre un alt obiectiv al zilei Monastirea Pantocrator de la Drăgănești-Vlașca, locul în care, pe parcursul a patru zile a fost adusă recent, din Grecia, cea mai veche icoană din lume cu chipul Maicii Domnului și a lui Iisus Hristos

pictată de Sf. Luca Evanghelistul. 

Panto Crator (Atotţiitorul) este numele pe care Apocalipsa i-l dă lui Hristos, nume pe care îl poartă, mai ales,

după ce s-a înălţat la ceruri.

Recentul complexul monahal, ridicat la iniţiativa protos. Sebastian Serdaru şi arhid. Serafim Baciu, începând cu anul 2012, cuprinde Biserica mare, închinată Sf. Ioan Evanghelistul; Paraclisul, închinat Sf. Maria Magdalena, Altarul de vară, închinat Schimbării la Față a Domnului; stăreția, chiliile și trapeza.

Cu sprijinul Preasfinţiei sale Galaction, episcopul Alexandriei şi Teleormanului, cei doi părinţi au reuşit să aducă la Drăgneşti-Vlaşca moaşte ale Sf. Maria Magdalena de la Roma.

Superba Biserică mare este dedicată Sf. Apostol Ioan Evanghelistul şi Sf. Visarion de Larisa. În fiecare vineri, curtea monastirii se umple de credincioşi veniţi la Miezonoptica. Între orele 22.00 și 02.00 se ține o slujba Tainei Sfântului Maslu urmată de Paraclisul Mariei Magdalena şi Sfânta Liturghie. Vara, slujbele se țin în aer liber la altarul construit special.

Am avut senzația că mă aflu într-o ctitorie ortodoxă grecească. 

Totul este cu mult rafinament construit și atent îngrijit. Spațiile verzi și lanul de lavandă încântă ochii. Încă mai sunt multe lucruri de făcut, cu siguranță așezământul monahal rămâne o oază de spiritualitate și lumină pentru miile de credincioși care vin și vor veni în acest loc. Au fost momente de mare înălțare sufletească într-o minunată zi de vară !

Multe mulțumiri tuturor !

GSM la 20 mai 2022