Wikipedia

Rezultatele căutării

miercuri, 10 iulie 2019

CUEJDEL - UN LAC PUȚIN CUNOSCUT


CUEJDEL - UN LAC PUȚIN CUNOSCUT

Vizita pe plaiurile nemțene a cuprins și o raită prin rezervația naturală din jurul Lacului Cuejdel sau Lacul Crucii, datorită formei sale, din Munții Stânișoarei, aflat pe teritoriul Comunei Gârcina.



Lacul s-a format într-un mod, oarecum, asemănător cu Lacul Roșu, în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel (afluent de stânga al râului Cuiejdi), prin surpări și alunecări succesive pe partea stângă a văii la baza Culmii Munticelu. O a doua etapă importantă a fost alunecarea din anul 1991, cauzată, probabil, și de cutremurul din 1990 la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Barajul natural, cu o înălțime cuprinsă între 25 m spre malul drept și 30 m spre malul stâng și o lungime de circa 80 m a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă, cca 1.413.255 mc pe o suprafață de 13,95 ha.
Principala cauză a alunecărilor de teren o constituie defrișările masive din anii 1950-1960. Sovromul. Construirea drumului forestier în anii 2003-2004 a dus la noi alunecări de teren.




   Lacul Cuejdel are o lungime de 1.004 m, lățimea între 19,25 și 282,6 m cu o medie de 138,83 m și adâncimea maximă de 16,45 m. În jurul lacului s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru.
Trei foișoare tip observator străjuiesc câte un colț al lacului. 
Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute din anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători de la Laboratorul de Acvacultură și Ecologie Acvatică al Universității Alexandru I. Cuza din Iași alături de cei de la Muzeul de Științe ale Naturii din Piatra-Neamț.
Prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul Cuejdel a fost declarat rezervație naturală. Începând din 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei arii. Din păcate, în rezervație sunt cuprinse numai luciul de apă și zona afectată de alunecările de teren, dar nu se prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate.  
 
  



Ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. 





Vremea nemernicilor și-a pus amprenta și în aceste locuri.
Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori, deși avem de-a face cu o rezervație naturală (!) au dus la un grad mare de colmatare a lacului, într-un timp neașteptat de scurt și la o amenințare directă a ecosistemului. Sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Cuejdel
Un grupul de temerari a parcurs pe jos, de la locul lăsării mașinilor, drumul până la impresionatul lac, unde și-au găsit sfârșitul mii de brazi. Aparatele au țăcănit la nesfârșit capturând imagini de o mare frumusețe.

La întoarcere, cei care nu au avut curajul drumului pietonal, după parcurgerea cu mașinile a unui drum neprietenos până la locul de unde era interzisă deplasarea auto mai departe, au pregătit un moment cultural. Lansarea / prezentarea unor noi lucrări realizate de colecționarii României prezenți la întâlnirea anuală de la Piatra-Neamț, ajunsă la cea de a 26-a ediție.


O ultimă lansare și aruncarea „undiței” s-a petrecut la o păstrăvărie menajată în stil elvețian, cu elemente artizanale locale, aflată pe traseul călătoriei noastre de coșmar și vis.

A consemnat al dumnevoastră GSM 


miercuri, 3 iulie 2019

DE LA TSHAI LUN LA … BILEȚELUL ROZ


DE LA TSHAI LUN LA … BILEȚELUL ROZ

Să scriu despre hârtie, este o adevărată provocare ! Asta, în condițiile în care cei care știu să scrie o utilizează de vreo câteva mii de ani, plus sutele sau miile de întrebuințări în mai toate domeniile activității umane.
Nu-mi pun problema ce ar fi făcut actuala civilizație terriană fără hârtie. Cu siguranță, găsea homo sapiens sapiens (3) alte tipuri de suport. Odată cu descoperile geografice distanțele se măreau între rude, prieteni sau stăpâni, hârtia, datorită volumului mic, era cea care îi ajuta să comunice. De fapt, și până la descoperirea hârtiei și după aceea, au fost folosite tot fel de metode, tehnici și mijloace de comunicare și înregistrare a informațiilor, a evenimentelor, precum și a gândurilor de nestăvilit ale filosofilor, scriitorilor de beletristică, artiștilor, istoricilor, oamenilor de știință, economiștilor …
Istoria omenirii consemnează tot tipul de suporturi pentru comunicare, cel mai fiabil fiind piatra. Cea mai impresionantă carte „scrisă” în piatră rămâne, din punctul meu de vedere, Piramida lui Keops. O carte citită și răscitită de-a lungul mileniilor și care are, încă, multe secrete. Dar, nici banalul lut nu trebuie neglijat. Există zeci de biblioteci, descoperite după mii și mii de ani de la „completarea colecțiilor” de către scribii timpului. Abia o zecime din sutele de mii de documente scrise în lut au fost traduse și, deja, se „sparie gândul” actualei civilizații actuale față de cele întâmplate în civilizațiile anterioare. Aici, pe Pământ sau prin cele stele !
De reținut, că banalul lut, cel de toate zilele, este și astăzi de neînlocuit în realizarea noilor tehnologii și a sistemelor de comunicație, inclusive, spațială.
Amintesc și celebra bibliotecă din Pergam, transferată cu ana-sâna la celebra bibliotecă de la Alexandria (Egipt) din ordinul împăratului roman Antonius, unul din iubiții reginei Cleopatra a VII-a a Egiptului. Peste 200.000 de volume scrise pe pergament. De-a lungul timpului, au mai fost utilizate, pentru scriere, frunzele cerate (de palmier sau de măslin), oasele late, carapacea de broască ţestoasă, scoarţa de copac (byblos – lb. greacă / liber – lb. latină, dar şi cu sens de carte), lemnul (rongo-rongo – Insula Paştelui sau tăbliţele din Grecia cu Codul de legi ale lui Solon, valabil, în mare parte, și-n zilele noastre), bambusul (echivalentul papirusului: 25 cm L/20 cm l), mătasea, bumbacul sau diverse ţesături sau chiar banala sfoară ș.a.
Hârtia apare în urma mai multor încercări ale eunucului Tshai Lun, demnitar la curtea imperială a Chinei, care a amestecat scoarța de dud, cânepa, cârpe și resturi de plase pentru pești cu apa, înlocuind mătasea. Frumoasă poveste ! Totuși, investigațiile arheologice recente plasează inventarea hârtiei cu cca 200 de ani mai devreme.
Dar ce mai contează, dacă ne-au dat-o supraveghetorii programului Homo sapiens sapiens (3) sau nu ! Așa cum ne-au dat (sic!), de altfel, periodic, noi și noi tehnologii ! Deja, intrăm în altă zonă a cunoașterii, neagreată de materialiștii lumii, cei care susțin apariția tuturpor viețuitorelor pământene din zupa primordială. Wow ! Wow ! Wow !
Nu înțeleg de ce mi-am reamintit de Călăuza regizorului Andrei Tarkovski ! 
Abia peste 900 de ani (dacă luăm ca reper pe Tshai Lun), prin sec. al IX-lea, hârtia ajunge la Bagdad și după alte 300 de ani apare în Evropa, datorită migratorilor arabi și mauri ajunși cu cuceririle prin Spania. 
De la Tsai Lun până la bilețelul roz al propulsatului manechin pe scena politică mioritică postdecembristă (ca să dau un moment de „referință” din istoria noastră recentă) sunt milioane de povești de depănat, pentru care s-au tăiat miliarde de metri cubi de lemne pentru fabricarea hârtiei. 
Sărmana pădure !
Primele tipărituri europene sunt celebrele indulgențe de „iertare a păcatelor”, prin care Biserica Catolică își asigura o importantă sursă de venituri. Pe când la noi, cel mai vechi document scris pe hârtie, în limba română, rămâne nota informativă livrată de boierul Neacșu judelui Brașovului în anul de grație 1521.  Multe documente pe suport hârtie s-au păstrat de-a lungul anilor, dar și mai multe s-au pierdut / distrus. Însă, nu poți să nu te întrebi ?! Dacă nu dispăreau acele creații, ce ar mai fi scris autorii de fiction / science fiction din zilele noastre ? Ce ar mai fi descoperit oamenii de știință ? Se cam știe că anteriorii consumaseră, deja, marile teme literare și filosofice ale omenirii. De când cu Shakespeare sau cine o fi scris acele piese (sic!) dramaturgii lumii au mari probleme. Periodic, înregistrăm câte un mare scandal de plagiat în mai toate domeniile !
Între timp, suportul pentru păstrarea scrierilor, a creațiilor omenirii cunoaște diversificări importante. De fapt, nici hârtia, în forma și calitatea de azi, nu are o vechime mai mare de 200 de ani, ea fiind într-o continuă prefacere.
A fost descoperit, absolut întâmplător, celuloidul (de fapt, John Hyatt căuta, prin 1866, un material pentru fabricarea bilelor de biliard) utilizat, apoi, de fotografii lumii. O fotografie ajunge să înlocuiască o mie de cuvinte, cum, pe bună dreptate, afirma un alt chinez ! Ca să nu mai vorbim de mirifica lume a celei de șaptea artă – filmul !
 Apare discul de ebonită (apoi, vinilin) (1887, Emil Berliner – gramofonul). Pe la 1928, se inventează banda magnetică (magnetofonul 1931; ehei, BASF-ul rola de bandă magnetică de 5.000 m !), caseta audio în 1960 și casetofonul în 1963, caseta video (câte nopți pierdute în anii perestroikăi răsăritene), discheta, cu o viață efemeră, calculatorul cu toate derivatele sale ... ca să ajungem, în prezent, să nu mai avem nevoie aproape de nimic din toate astea.
Ai un iPhone+, ajuns și el la a VIII-a generație, ai acces la orice !
Concurența mediului virtual pare zdrobitoare, dar e iluzorie ! Azi o vedem și nu e ! Verba volant, scripta manent !, afirmau anticii. Decodarea rămâne la latitudinea dumneavoastră !  
În ciuda acestor evoluții uluitoare, hârtia rămâne, în continuare, martorul peren tăcut al celor întâmplate. Ea păstrează și adevărurile și gogomăniile celor care au crezut sau cred că au ceva de comunicat. Deși, se taie mult mai puține păduri pentru hârtia de scris, cărțile, unele în tiraje minuscule, rămân. De la marile lucrări de referință, la poveștile de cartier ! 
S-au dus vremurile când cărțile erau legate cu lanțuri de pupitru pentru a nu fi furate. Lectura pe suport hârtie a devenit, pentru tinerii mileniului al III-lea, o adevărată aventură.
Recent, eram în metrou și văd pe cineva citind un roman. În jurul lui locurile erau libere ! M-am întrebat, o fi un semn de respect, din partea călătorilor, față de curajosul biped sau teama față de carte ? Doar cei care studiază mai pun mâna pe câte o carte pe suport hârtie. Să nu ne amăgim ! Ei intră în biblioteci sau librării siliți de programa școlară ! În rest, mulți mergem pe la saloanele de carte, ca să vedem lumea și să fim văzuți ! E o chestie de bon ton ! Așa cum unii merg la teatru, la operă, vernisaje sau diverse locuri publice.
Asta nu înseamnă că nu se citește ! Tot timpul citim ! Citim în ochii semenilor, în scrolul televizoarelor, citim mesajele de pe rețelele sociale (tip facebook), Messenger, e-Mail sau WhatsApp ! Mai răsfoim și câte un ziar sau carte electronică (eBook) ! Citim, însă nimeni nu mai are răbdare să citească sutele de pagini ale vreunei capodopere beletristice. E drept, pe atunci nici nu exista o viață atât de trepidantă și nici telenovele fără număr !
Realitățile lumii de azi, transmise live, depășesc de multe ori imaginația scriitorilor. Acum, viața fiecăruia este un roman ! Nu poate omul strănuta pe stradă sau chiar în apartamentul său și, seara, jurnaliștii urlă la tv: „Atențiune ! Urmează scene șocante !” cu detalii la detaliile detaliilor.
Quo vadis, homo sapiens sapiens (3) ? Cine poate să răspundă ! Doar bănuim, luptăm, sperăm și ne trezim la capătul firului vieții pe Pământ ! 
Ce urmează ? Ei, dacă am ști ?!?
PS. Pentru a produce o tonă de hârtie sunt utilizate 98 de tone de alte resurse. Tot pentru a fabrica o tonă de hârtie se folosește atâta energie electrică, cât este necesară pentru producerea unei tone de oțel. 
Mai e o problemă ! Cade internetulFacebook, Instagram sau WhatsApp, jumătate din populația României o ia spre Bălăceanca, Socola și alte stabilimente ! Punctum.


Al dumneavoastră Sergiu-Marian Găbureac
  
gsm_as@yahoo.com
Tel.  0771 631.065 

Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !

vineri, 21 iunie 2019

AGONIA / ZBOARĂ VEȘTI CONTRADICTORII …


AGONIA / ZBOARĂ VEȘTI CONTRADICTORII …

Trompetele PSD dau vestea înfrângerii Opoziției la moțiunea depusă !
Respingerea moțiunii a fost un scenariu pe care îl vedem aplicat a treia oară în acest mandat. Discursurile au fost ca în jocurile din copilărie: „- Ba, tu ! … - Ba, tu !...”, adevărurile amestecându-se cu minciunile sfruntate. Era limpede că Opoziția nu avea cum să dea jos guvernul dăncilian, cu toată strânsura de parlamentari de pe la alții. Ponta n-a pierdut prilejul să-și dea arama pe față, plagiind propunerile Opoziției și servindu-le drept sfaturi către prim sinistra cu altă pălărie !  
Nu știu cine a scris discursul Veoricăi-Vasilicăi, care a fost jalnic ! Parcă-i părea rău că Opoziția nu putea lua guvernarea și o tot acuza, de pe marginea șanțului colmatat al Parlamentului, că nu este în stare să răstoarne guvernul de sub aripile ei. De condus, guvernul pare condus tot de alții. Din umbră. Chiar se și vehiculează prin piață numele acestora.
Penibilul penibililor dintre vorbitorii Puterii la tribuna Parlamentului (Iordache, Șerban Nicolae sau Tăriceanu) a fost, de astă dată, manechinul, care a venit cu acuze de Ana Pauker și visându-se deja cocoțat la Cotroceni. Ptiu !...
De fapt, „victoria” coaliției PSD&ALDE, a marcat începutul agoniei actualei guvernări. 1 septembrie 2019 se apropie vertiginous. Canicula verii nu cred să producă minuni în trezoreria lui Orlando. Vin scadențe grele, atât în plata datoriei externe, dar mai ales cele vizând „umplerea buzunarelor românilor” cu sumele promise și tot amânate luni și luni. Chiar cu încălcarea propriilor legi.
A doua zi după trâmbițata victorie, coaliția PSD&ALDE și-a dat din nou în petic, sabotându-și (sic!) propria Lege a pensiilor. Senatorii au lipsit premeditat de la votul final. Asta nu a împiedicat-o pe madam Dăncilă să mintă senin la tv că Opoziția a votat împotrivă. Ce să-i faci ? Studii de Videle + 9 (nouă) ani în Parlamentul U.E. ! Ce să știe ea diferența dintre abținere și votul împotrivă !?!
Am scris premeditat, deoarece după numai o oră și ceva șobolanii roșii s-au strâns să voteze propunerea, de bun simț, a PNL de anulare a nesimțitelor pensii speciale. Cu „mânie proletară” au respins-o triumfători. 
Așa au înțeles ei votul din 26 mai !  Bieți ciolănari ai nației române !
România a intrat în vrie ! Hackerii asiatici atacă site-urile unor spitale românești. Mi-am amintit cum, cu ani în urmă, a fost distrus primul sistem informatic al Primăriei Bucureștiului. Casandrele vorbeau prin piață că a fost sabotat chiar din interior deoarece la ghișee și prin birouri nu mai curgea șpaga ! Acum, Primăria e falimentară, dar tov. Firea și-a mai pus ceva la salar. +39,9% ! Trai, nineacă !
Apropo de medici ! Cică medicii chirurgi să fie plătiți după numărul de operații efectuat ! „Nu e normal ca un medic care face 5 operații să primească același salariu ca unul care face 30 de operații.” O operație de apendicită egală cu una de transplant de cord !!!!!!!!!!!! Și asta o spune ministrul Sănătății ! 
Și site-ul CCR a fost hackerit. Nu-i pagubă ! Mentenanța site-ului era asigurată de o societate comercială, nu de STS sau SRI !?! 
Armata română, împreună cu cele prietene, a ieșit la „secerat orzul”, „cucerind cu voie bună” proprietatea privată a unui agricultor de prin Bărăgan (nu cred să fie a marinarului). Ore în șir, tancurile cu tehnologii de ultimă generație au căutat inamicul și prin porumbul verde. Tot casandrele zic că s-a greșit azimutul ! Tocmai ce am vorbit recent de generali, făcuți la apelul de seară, care sărbătoresc și acum „România 100” la Cercul Militar Național

Stimabililor, România are 163 de ani nu o sută ! Nu vă luați după Dăncilă și ai ei istorici ! Sau după ministrul Apărării, cel cu armata nefăcută, dar cu clonțul mare !
*
Urșii carpatini, nemaiavând habitatul milenar, ies în căutare de-ale gurii pe la … supermarketuri ! Alți rrromâni chinuie bieții pui hlizându-se în fața camerei ! 
Gărzii de mediu puțin îi pasă !
Wow ! Presarii au aflat de un milionar român care merge cu metroul ! 
Ups ! Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit pentru o primă rundă de negociere a funcțiilor de conducere la nivelul blocului comunitar. Vă amintiți tableta sf Roata morii înțepenită din 3 martie 2018 ? Deschideți cartea VREMEA NEMERNICILOR, vol. al II-lea, la pagina 327 și citiți: „Nu întâmplător circulă zvonuri că Johannis nu va mai candida pentru un al doilea mandat la președinția României. Ultimele știri care parvin, firește mai întâi pe surse, ne informează despre o potențială candidatură a prezidentului României la președinția Consiliului European. Asta arată, în pofida manipulărilor jurnaliștilor guzganilor roșii mioritici, de cât respect și stimă se bucură Johannis la nivelul clasei politice europene. În prezent, această poziție este ocupată de Donald Tusk, fost premier al Poloniei.
Adevărul e că nici un om, cât de cât onorabil, n-ar mai candida când vede calitatea morală a alegătorilor români de astăzi, care se vând pe o sticlă de băutură sau o pungă de mălai fără să clipească.” Repet, 3 martie 2018 !
Sunt convins că mulți au zâmbit sarcastic la citirea acestor rânduri. Între timp, calitatea electoratului s-a mai schimbat. Personal îl vreau pe sas președintele Romîniei. E mai român decât mulți mitici dâmbovițeni.  N-ar fi exclus ca din septembrie, România să aibă ca președinte interimar pe Călin Popescu-Tăriceanu, trogloditul slugă ca și Draganea&Co. A cui, vom afla în curând ! Abia atunci mulți români votanți ai „ciumei roșii” vor vedea diferența dintre un președinte cu ștaif și un ciolănar, spărgător de partid. 
Dar, mai bine să „nu discutăm zvonuri”.
*
Uniunea Europeană a prelungit cu un an seria de sancțiuni economice adoptate la anexarea ilegală a Crimeii și Sevastopolului de către Rusia. Gărzile revoluționare iraniene au doborât o dronă americană „de spionaj” în provincia Hormozgan. 

Americanii susțin că era în spațiul aerian internațional ! Măcar unchiul Sam recunoaște că trăgea cu ochiul spațial prin acele locuri !

China spune că fostul șef Interpol, un general chinez, pe care l-a arestat în toamna anului trecut, a recunoscut că a luat mită. 
Nu știu ce a declarat asiaticul !
O adolescentă din Alaska și-a ucis cea mai bună prietenă pentru 9 milioane de dolari. La noi se ucide pentru câțiva firfirici sau chiar degeaba !
La basarabeni, evenimentele „revoluționare” curg pe bandă rulantă !
*
Da, să-i las pe alții și să revin, pe scurt, în spațiul carpato-danubiano-pontic.
Nuntă la Rahova ! Nu a lui Dragnea cu Irinuca, ci a lui „Măi, animalule !” revenit de pe plajele Madagascarului. Să vezi filmări ! 
Va fi și nuntă la Jilava ?!?
La Satu Mare, poliția locală a găsit un cal în  garsoniera uni rrromân de la etajul IV (patru) !
O fi vreun obicei rămas de pe vremea migratorilor !?!
Veorica, cea cu creșterea record a … inflației în U.E., seamănă tot mai mult cu … Ciuruitul. Este într-un delir continuu cu „mărețele realizări” și nu vede realitatea tot mai îngrijorătoare. La guvern și instituțiile românești investitorii străini sună: - Speak english ? Răspuns: Nu ! și li se închide telefonul.
Așa a început și agonia „iepocii de aur” ! 10 ani ! 
Vin congresele PSD. Două !
Țânțarii au pus stăpânire pe țară. Caniculă ușoară ! Cod roșu.

PS. Noroc cu noua generație de fotbaliști care a debutat fulminant la Campionatul european U21.  Meciuri de infarct. Hai, România !

Toate bune,



Sergiu Găbureac
0771 631.065

Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !

miercuri, 19 iunie 2019

PRIN ȚARA SFÂNTĂ : 5 ZILE + 2 ORE (XV) SPRE CASĂ


PRIN ȚARA SFÂNTĂ : 5 ZILE + 2 ORE (XV)
SPRE CASĂ

După prânz, o luăm spre aeroportul din Jaffa. 
Nu înainte de trece pe la Monastirea Sf. Gheorghe din Lod, unde se păstrează moaştele Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Biserica a fost ridicată de Sf. Împăraţi Constantin şi Elena pe locul unde se afla casa Sf. Gheorghe, cel care şi-a împărţit averile săracilor şi a început să propovăduiască învățătura lui Hristos, fiul lui Dumnezeu.
Pentru aceasta fiind prigonit de împăratul Diocleţian.
 Atracția este datorată și lanțului cu care era legat Sf. Gheorghe, pe ideea vindecării unor locuri dureroase. El a fost însă pus în semn de solidaritate cu martiriul sfântului luptător împotriva răului. Nu ratez înfășurarea cu lanţul doar-doar, dar pentru asta îți trebuie credință puternică.
 În subsolul bisericii, sub altar, se află mormântul Sf. Gheorghe, pe a cărui lespede se află mir cu care ne ungem fruntea, rugându-se pentru ispășirea ușoară a păcatelor, căci greșelile se mai iartă. 
Și iartă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșitilor noștri” !
*
Se lasă seara. Suntem la Yaffa / Jaffa fost mare centru urban și economic în Palestina cu populație predominant arabă. 
Locul a fost scena a nenumărate războaie de-a lungul mileniilor. 
Războiul dintre arabi și evrei din 1948-1949 a dus la părăsirea orașului de marea majoritate a arabilor. 
Acum e un oraș în plină dezvoltare. 
Autocarul ne poartă pe străzile Jaffei. Vedem micile magazine din Piața de vechituri și obiecte „anticeShuk hapishpeshim (Piața de purici, mai nou și Piața de ploșnițe), centrul …
După efectuarea turului, autocarul ne lasă la vila „pisicilor”, unde mâțele, care păreau a fi din aceeași familie, se aflau la cină.
Vizităm Biserica Sf. Petru (franciscană), cea mai proeminentă clădire din din Piața Kedumim, lăcaș construit în amintirea învierii văduvei Tabitha (Dorkas) de către apostolul Simon Petru. (Faptele 9, 36-43). Noul edificiu este în stil baroc latino-american, a fost construită prin grija regatului Spaniei între anii 1888 și 1894. În pivnița monastirii se pot vedea resturi din cetățuia cruciată. La intrarea în monastire se află statuia Sf. Ludovic. Biserica conține vitralii create de artistul bavarez Franz Xaver Zettler (1841-1916) precum și tabloul reprezentând viziunea lui Petru, operă a pictorului și sculptorului catalan Domènec Talarn i Ribot (1812 - 1902), aflat deasupra altarului.
Aici se țin slujbe în limbile engleză, spaniolă, italiană și portugheză.
 
Ajungem în Parcul Abrasha amenajat pe o colină de unde avem o splendidă panoramă spre Tel Avivul ridicat pe malul Mediteranei de emigranţii evrei sionişti, nu departe de portul arab Yaffo, cu care formează azi un tot. Modernitatea orașului o resimțim din plin. Noile construcții, pe care le văzusem în drumul spre Haifa, arată feeric luminate.
Orașul e plin de atracții, ceea ce face să fie intens vizitat. Există muzee, teatre, zone întregi de distracție și promenade pe Tayelet.
În mijlocul parcului, se înalță Statuia Credinței, ce seamănă mult cu Poarta Sărutului a lui Brâncuși de la Târgu Jiu, având și semnificații religioase.






Trecem Podul Dorințelor pe balustradele căruia sunt marcate zodiile, pe care le întâlnim și realizate într-un mozaic pe aleea parcului, precum și la o fântână de lângă 
Biserica Sf. Petru.
O ultimă privire spre Tel Aviv și îmbarcarea. 
Încep emoțiile plecării. 
În autocar, în drum spre aeroport, Alina ne instruiește cum să ne comportăm și să răspundem interviurile pe care le vor lua cerberii israelieni. 
Eram un pic neliniștit având în vedere ce se întâmplase la sosire. 
Totul s-a dovedit a fi doar o alarmă falsă, fiind un control similar cu cel din orice stat al Uniunii Europene. Poate și pentru faptul că în Israel era o atmosferă de pace generală sau că eram un grup de pelerini din România.
 Un OZN ne însoțește până la graniță !
Ajungem la Otopeni în plină iarnă, meteorologii anunțând apocalipsa. 
Am crezut că e glumă, ca de obicei. 
După mulți ani, bucureștenii au parte de iarnă veritabilă.
Și nu doar ei, mai toată țara. 
Iar eu, la gura caloriferului, am refăcut traseul minunatelor zile petrecute în Țara Sfântă !
Mulțumim Israel ! Mulțumim Palestina ! Shalom !


Sergiu Găbureac
0771 631.065

Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !