LA POALE DE BUCEGI (II)
Diluviul a încetat ! Cerul se înseninează, așa că ne continuăm planul.
Vedem o măicuță și o consultăm în privința urcării la Monastirea Caraiman.
- O luați pe șosea, pe scări e pericol de lunecuș !
Urcăm încet-încet cele trei serpentine ca să ajungem în poiana unde se află monastirea.
În vremea când era bolnav, în urma unui accident vascular,
părintele Gherontie Puiu, a avut un vis.
părintele Gherontie Puiu, a avut un vis.
A văzut-o pe Maica Domnului care i-a spus:
„Vei găsi un brad cu şase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede marea Cruce. Acolo să faci mănăstirea !”.
Părintele nu s-a lăsat până nu a găsit locul în această zonă minunată unde se vede Crucea Eroilor Români din vârful Caraimanului,
mesageră a credinţei ortodoxe a poporului român.
La 29 iunie 2000, preafericitul patriarh Teoctist, aprobă înființarea Schitului Caraiman.
Mai întâi, a fost ridicată bisericuța din lemn cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.
Între anii 2002 și 2007 s-au construit Biserica de zid cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, clopotnița, trapeza, respectiv unul dintre corpurile arhondaricului, chiliile.
La 1 iulie 2008, Schitul Caraiman a fost ridicat la rangul de monastire.
În corpul de clădire Tabor I se desfășoară activitatea Centrului Social-Pastoral Sf. Cruce.
În clopotniță este amenajat un Paraclis chiriarhal
cu hramurile Sf. Proroc Ilie Tesviteanul și Schimbarea la Față.
cu hramurile Sf. Proroc Ilie Tesviteanul și Schimbarea la Față.
Cu prilejul slujbei de târnosire, la 14 septembrie 2014,
biserica mare a primit al doilea hram Învierea Domnului.
Mulțumim bunului Dumnezeu și îngerașilor păzitori care au avut grijă de noi în această perioadă grea de pandemie și la seria de examene luate cu brio de toți nepoții.
Excursia fiind unul din premiile acordate de bunici.
Hotărâm să coborâm prin pădure. Vot - trei pentru și unul împotrivă.
Nu o luăm pe scările buclucașe înainte de a conversa cu unul dintre poneii monastirei !
Iată și o masă a tăcerii !
Trecem și pe la un loc cu adânci rezonanțe pentru bibliotecarii publici ai României.
Zeci de cursuri ținute de-a lungul anilor !
Răsplata, drumeții pe Platoul Bucegi, Valea Cerbului, Jepii Mici sau la Urlătoarea.
La Casa memorială Cezar Petrescu, la Castelul Cantacuzino sau la Castelul Peleș.
Amintiri cu miile !
Marea majoritatea a caselor / vilelor din Bușteni sunt ornate cu multe multe flori.
Un tur prin partea de sus a orașului e o adevărată încântare.
Centru sportiv dedicat marii noastre tenismene Simona Halep.
Un alt loc cu amintiri plăcute din timpul taberelor studențești sau cu ieșirile cu nepoții.
Ultima Grenadă a caporalului Mușat (1928)
una din numeroasele creații ale sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad.
Am început ziua cu paranormalul, nu puteam să o încheiem altfel.
Dimineață, când am plecat din Iancului, am făcut 10 minute cu taxiul până la gară,
deși era o oră barbară pentru circulația auto în București.
Însă la fiecare intersecție erau polițiști care ne făceau semne să trecem cât mai repede !
Cine știe ce mahăr al neamului trebuia să treacă !?!
Acum, ajunși în gară luăm legătura cu „centrala” pentru a comunica ora plecării.
- Cum ? Păi, și eu vin cu același tren. A plecat de 5 minute din Brașov.
La Bușteni facem joncțiunea cu mama Ica și-i povestim aventurile noastre.
A fost o zi minunată, în ciuda aversei dintre 12 și 2 p.m. !
Excursia fiind unul din premiile acordate de bunici.
Nu o luăm pe scările buclucașe înainte de a conversa cu unul dintre poneii monastirei !
Zeci de cursuri ținute de-a lungul anilor !
Răsplata, drumeții pe Platoul Bucegi, Valea Cerbului, Jepii Mici sau la Urlătoarea.
La Casa memorială Cezar Petrescu, la Castelul Cantacuzino sau la Castelul Peleș.
Amintiri cu miile !
Marea majoritatea a caselor / vilelor din Bușteni sunt ornate cu multe multe flori.
Un tur prin partea de sus a orașului e o adevărată încântare.
Centru sportiv dedicat marii noastre tenismene Simona Halep.
O imagine pentru bibliotecarii publici trecuți prin acest loc de cazare, azi tineri pensionari !
una din numeroasele creații ale sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad.
Dimineață, când am plecat din Iancului, am făcut 10 minute cu taxiul până la gară,
deși era o oră barbară pentru circulația auto în București.
Însă la fiecare intersecție erau polițiști care ne făceau semne să trecem cât mai repede !
Cine știe ce mahăr al neamului trebuia să treacă !?!
Acum, ajunși în gară luăm legătura cu „centrala” pentru a comunica ora plecării.
- Cum ? Păi, și eu vin cu același tren. A plecat de 5 minute din Brașov.
La Bușteni facem joncțiunea cu mama Ica și-i povestim aventurile noastre.
A fost o zi minunată, în ciuda aversei dintre 12 și 2 p.m. !
Salutări de la Bușteni !
Avem o țară superbă ! Merită vizitată !
GSM&nepoatele
