HAI-HUI prin ROMÂNIA
PLAIURI TELEORMĂNENE
(pagini de jurnal
paranormal)
Ne-am întâlnit amatori de călătorie, membri ai Clubului Numismatic MIHAI EMINESCU de la Cercul Militar Național din București, coordonat de inimosul președinte, Ștefan Dina, la impunătoarea Biserică a Parohiei Cotroceni – Răzoare în așteptarea microbuzului de ultimă generație care ne-a dus, după ce am scăpat de nebunia circulației bucureștene, ca vântul și gândul (conform vitezei legale) pe un drum impecabil spre obiectivele zilei.
Câmpurile sudiste arată super promițător, confirmând prognozele specialiștilor. Și
anul viitor vom avea pâine și alte produse agricole asigurate prein munca fermirilor noștri în ciuda apocalipticilor de la
temebelviziunile mioritice.
Alexandria, cu puțin peste 45.000 de locuitori, este un oraș fondat în 1834 după numele domnitorului de Țării Românești, Alexandru-Dimitrie Ghica (1795-1862) care a fost primul domnitor regulamentar al Țării Românești.
Azi, Alexandria este capitală a județului Teleorman.
Purcedem la vizitarea colecțiilor recent reorganizate,
fiind ghidați profesionist de un june muzeograf,
pre numele său Cătălin.
Începem cu vizionarea pieselor din paleolitic, apoi din celelalte epoci: neo-eneolitic, bronzului, fierului, migraţiilor timpurii, medievală. Se văd rădăcinile înaintașilor prin aceste locuri la Ciuperceni, Ciolăneştii din Deal, Vităneşti, Măgura, la Albeşti, Orbeasca de Sus, Trivalea Moşteni, Lăceni, Dulceanca, Păuleasca, la Zimnicea, Dudu-Monastirea Plăviceni ... Întâlnesc aici brățara energetică ce amintește de cele furate și recuperate, parțial, de la Sarmisegetusa.
Multora le lucesc ochii la tezaurele monetare descoperite la Poroschia, Orbeasca de Sus, Târnava, Schitu Poienari, Videle sau tezaurele monetare medievale de la Balta Sarată, Ulmeni, Drăganăşti Vlaşca, Frăsinet, Furculeşti …
Intrăm în zona etnografie cu interesante exponate din Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi cu scene din viața locuitorilor. Ne oprim aici întrucât timpul ne presează și ne îndreptăm spre sala unde va avea loc sesiunea de comunicări.
Am schimbat puțin subiectul inițial, deoarece artistul fotograf Adolphe A. Chevallier, moldovean la origine ca și mine, este îndrăgit de cel puțin doi colecționari teleormăneni, sfinția sa Galaction, și Romeo Furtună, de fapt, de loc din Bicaz.
Intră în scenă dl. col.(r), dr. în istorie Gheorghe Cristache, care a prezentat Câteva considerații privind locul și importanța lui Dimitrie Cantemir în cultura românească.
Picturile interioare au fost realizate în 1898 de ucenici ai maestrului Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Aici se află osemintele domnitorului în cinstea căruia s-a dat numele catedralei, Alexandru-Dimitrie Ghica, a cărui statuie este în curte.
Ne deplasăm spre un alt obiectiv al zilei Monastirea Pantocrator de la Drăgănești-Vlașca, locul în care, pe parcursul a patru zile a fost adusă recent, din Grecia, cea mai veche icoană din lume cu chipul Maicii Domnului și a lui Iisus Hristos
pictată de Sf. Luca Evanghelistul.
Totul este cu
mult rafinament construit și atent îngrijit. Spațiile verzi și lanul de lavandă
încântă ochii. Încă mai sunt multe lucruri de făcut, cu siguranță așezământul
monahal rămâne o oază de spiritualitate și lumină pentru miile de credincioși care
vin și vor veni în acest loc. Au fost momente de mare înălțare sufletească
într-o minunată zi de vară !
Multe mulțumiri tuturor !
GSM la 20 mai 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu