PRIN ȚARA SFÂNTĂ : 5 ZILE + 2 ORE (VII)
Haifa. Grădinile Baha'i
Vinerea e „duminica” musulmanilor, sâmbăta shabatul evreilor iar duminica ziua de odihnă a creștinilor planetei.
De fapt, toți pământenii sunt credincioși, fiind conștienți că nu apărut din „zupa primoridială” cum susțin unii care s-au născut cu darul contrazicerii evidențelor înconjurătoare. Inclusiv cei rătăciți, prin secte sau adepții inventatorilor de noi religii, sunt credincioși, dar le place să creadă că Dumnezeu e doar al lor. Mulți din noii lideri religioși au evidente scopuri lucrative.
În multe țări sâmbăta este, deja, zi nelucrătoare, fără a avea semnificații religioase, în altele se vorbește chiar și de eliberarea zilei de vineri de muncă !
Liniște totală pe străduțele Betleemului la orele dimineții. Doar muezinul de la moscheea din apropiere e la datorie, așteptându-și credincioșii la închinare spre Mecca. Ne îmbarcăm spre noi zări. La 6,30, cu veselul Assad la volan, tăiem Ierusalimul și ajungem în preajma orașelor siameze Tel Aviv și Jafo.
Tel Aviv este capitala statului Israel, dominată acum de cunoscutul cartier economico-financiar, cu arhitectură ultra modernă, pe care am întâlnit-o în mai toate marile orașe ale lumii.
Întreaga zonă este un conglomerat urban numit Guș Dan, cu o populație de peste trei milioane de locuitori.
Se spune că, pe aici, nu se prea doarme, deși un sfert din populația activă a Israelului muncește în Tel Aviv.
Bineînțeles, se și distrează pe măsură !
Tel Aviv găzduiește o mare parte din instituțiile autorităților israelite, fiind capitala administrativă de drept a țării.
Rulăm pe malul Mării Mediterane spre nord, trecem și pe lângă stațiunea estivală Netanaya (166.000 loc.).
Facem o „pauză tehnică” la un mall de mici dimensiuni, vedem o mare uzină de desalinizare a apei, apoi un uriaș combinat de îngrășăminte chimice (datorat descoperirii de gaz metan în apele teritoriale).
Aflu că și România importă ceva produse de aici.
Rulăm pe malul Mării Mediterane spre nord, trecem și pe lângă stațiunea estivală Netanaya (166.000 loc.).
Facem o „pauză tehnică” la un mall de mici dimensiuni, vedem o mare uzină de desalinizare a apei, apoi un uriaș combinat de îngrășăminte chimice (datorat descoperirii de gaz metan în apele teritoriale).
Aflu că și România importă ceva produse de aici.
În timp ce traversăm Caesarea, pentru a ajunge în metropola Haifa, Alina ne informează la zi cu realizările impresionante ale Israelului. Cu nu știu ce miliardar, care a finanțat o mare autostradă nord-sud sau invers, cu spitale ultramoderne și multe altele. Oare nu-și dă seama că vorbește de funie în casa românului. Aflat de decenii bune într-o involuție accentuată.
Sau tocmai de aceea !
Aici, ritmul alert de dezvoltare se vede și se simte peste tot.
i.
Haifa (sec. III) este al treilea ca mărime (268.000 loc.) și cel mai mare port comercial al Israelului. Este o localitate cățărată, mai mult, pe versanții abrupți ai Muntelui Carmel, urbe cu o istorie la fel de zbuciumată ca mai toate localitățile mari din Orientul Apropiat.
Oraşul a fost cucerit şi de Napoleon Bonaparte,
ca apoi să ajungă sub stăpânire egipteană.
Sau tocmai de aceea !
Aici, ritmul alert de dezvoltare se vede și se simte peste tot.
i.
Haifa (sec. III) este al treilea ca mărime (268.000 loc.) și cel mai mare port comercial al Israelului. Este o localitate cățărată, mai mult, pe versanții abrupți ai Muntelui Carmel, urbe cu o istorie la fel de zbuciumată ca mai toate localitățile mari din Orientul Apropiat.
Oraşul a fost cucerit şi de Napoleon Bonaparte,
ca apoi să ajungă sub stăpânire egipteană.
Nu întâmplător a apărut butada ușor malițioasă a celor de pe aici:
„Ierusalimul gândeşte, Tel Avivul petrece şi Haifa munceşte !”
Partea de jos este cu portul și clădirile vechi.
Admirăm impunătoare Primărie, în stil ultramodern, situată în primul nivel al urbei. Mărimea ei demonstrează prosperitatea orașului.
Oraşul de mijloc se numește Hadar Hacarmel, iar partea de sus, de pe munte, poartă numele de Carmel sau Ahuza.
Oraşul de mijloc se numește Hadar Hacarmel, iar partea de sus, de pe munte, poartă numele de Carmel sau Ahuza.
În orașul Haifa poți vizita Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Ştiinţe, Muzeul Maritim, Muzeul Gării, Muzeul de Artă Japoneză, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Preistoric, precum şi o Grădină Zoologică. Orașul are și un Parc Naţional de peste zece mii de hectare.
Coborâm din autocar pe versantul
nordic al Muntelui Carmel, la
intrarea pe terasa cu numărul 9 (din totalul de 19 - 18 reprezentând discipolii
Profetului Bab)
a impresionantei Grădini Baha’i comparate
cu Grădinile Semiramidei.
Din 1953, aici se află biserica tuturor religiilor, al doilea loc sfânt pentru Baha’i, după Altarul lui Bahá'u'lláh din Bahji
de lângă orașul Acre (nordul Israelului).
Din 1953, aici se află biserica tuturor religiilor, al doilea loc sfânt pentru Baha’i, după Altarul lui Bahá'u'lláh din Bahji
de lângă orașul Acre (nordul Israelului).
Cele 9 fațade ale Altarului lui
Bab reprezintă nouă dintre religiile lumii. Aici se găsește corpul profetului
Bab într-un mausoleu oriental din piatră realizat în 1909. Acesta a fost
completat, în 1953, cu o structură suprapusă din marmură și granit în stil
neoclasic cu influențe orientale.
Domul aurit se numește Templul
Baha’i și face parte din patrimoniul mondial UNESCO.
Realizarea grădinii a început în 1987, fantezia arhitectului Fariborz Sahba neavând limite. O simetrie perfectă dezvoltată pe cei 200.000 de m2, oferă, din 2001, o panoramă superbă spre port și Marea Mediterană, în urma unei investiții de peste 200 milioane de dolari.
Miercurea nu se organizează tururi de vizitare.
A fost o adevărată surpriză, deoarece obiectivul nu figura în programul oferit de agenție !
Mulțumim, Alina
!
Informația, o problemă ?
O rezolvăm împreună !
O rezolvăm împreună !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu