UN COSTOBOC PRIN
ȚARA BASCILOR (IV) BILBAO
(II)
Din nou libertate individuală. Cobor scările și
intru în obiectivul principal al excursiei Muzeul Guggenheim (1977), proiectat de Frank Gehry.
Este unul din cele cinci muzee ale Fundației Solomon R. Guggenheim de
pe planetă.
Unii afirmă că tocmai acest muzeu a pus Bilbao pe hartă ! Alții fac referire
la arhitectura avangardistă, În realitate, exteriorul clădirii este futurist
de-a dreptul, stil deconstructivist.
Citez: „structura este alcătuită din linii de contur sculptate radical, în stil
organic.
O parte a construcției este traversată de o autostradă elevată și o
parte importantă a edificiului este acoperită cu paneluri de titan, dând
întregii construcții o aparență metalică și modernă. /.../ Multă tehnologie
modernă a fost utilizată în planficarea construcției.
Au fost folosite
vizualizări computerizate, încluzând programe CAD.
Această tehnologie a ajutat
constructorii să producă un bloc funcțional și estetic armonios
care este
considerat o minune arhitecturală.” Wow !
Personal nu m-a dat pe spate. Și nu sunt cârcotaș de felul meu !
Seamăna,
mai degrabă, cu niște hale industriale moderne cu spații largi pe mai multe
niveluri.
Sigur nu mă pricep la creațiile viitorului. De
aceea, propun spre vizionare câteva zecile de exponate pe care le-am
fotografiat, unele din diferite unghiuri doar-doar le voi înțelege. Le-am făcut, în special, pentru nepoata mea cea mare iubitoare de artă modernă.
La prezentarea lor
acasă, scotea sunete peste sunete de amirației, pomenind nume de care nu am
auzit în viața mea.
Nu te joci cu arta contemporană !
Pe cea modernă o mai
descifrez pe ici-colo. Constat că am probleme și cu muzica simfonică.
Desigur,
contemporană.
Iau unul dintre lifturi și ajung la ultimul nivel, unde sunt expuse creațiile de mari dimensiuni, care se potrivesc perfect cu dimensiunea sălilor uriașe.
La căsuța din pădure !?!
Cobor pe scări la nivelul următor cu săli ce
adăpstesc capodopere sau creații de mici dimensiuni ce contrastează cu
imensitatea sălilor.
pe care, cu siguranță și dumneavoastră le veți recunoște.
Văd toate stilurile posibile: futurism, cubism,
suprarealism, impresionism, minimalist, expresionism, abstract, pop art,
dadaism, pictură naivă etc. etc.
și Capodopere
pe hârtie de la Budapesta.
La parter tot felul de ateliere (spații
educaționale) în care muzeografii profesioniști
detaliază și răspund la
întrebările vizitatorilor.
Nu părăsesc incinta înainte de a admira lalele
ce-mi amintesc instant de o capodoperă bureșteană, Fântâna cu lalele (oțel
inoxidabil) din zona Mega Mall-ui din
capătul șoselei pe care locuiesc. Deasupra Bucureștiului
!
În exteriorul muzeului, de jur împrejur, tot felul
de „opere” contemporane.
Da, ce nu-i celebru prin zona muzeului !
Nu se putea ca 007
să nu fi fost pe aici, recuperând o casetă prețioasă de la un bancher elvețian
corrupt ! Wow, au elvețienii așa ceva ?!?
La ieșire constat că mai am timp disponibil.
Prin
preajmă mai e Muzeul de Arte Frumoase cu opere ale artei catalane sau nelipsitele Muzeu Maritim și Muzeu Arheologic, apoi Plaza
de Toros de Vista Alegre, Muzeul Vasco, dar nu mai e timp.
Așa că, o iau, la întâmplare, pe una din cele șapte străzi, Zazpi Kaleak,
din centrul vechi, o stradă perpendiculară pe muzeu, semipietonală,
și ajung la Biserica albă, o adevărată bijuterie.
O bere rece îmi redă vioiciunea de ajunge la timp
la locul de îmbarcare. La poalele muzeului oferte fără număr de tricouri
ale unor celebrități ale balonului rotund. Boală grea și suferință, Rapidul meu
a terminat doar pe locul 6.
Nu-i nimic, vine acuși noul campionat !
În drum spre casa temporară coborâm la Getxo pentru a vedea Podul suspendat Vizkaya, cunoscut ca Puente
Colgante. Este situat pe râul Nervion la vărsarea acestuia în
ocean. Podul unește Getxo cu Portugalete, două sate bine
conservate.
A fost declarat Patrimoniu al
Umanității în 2008. Podul, inaugurat în anul 1893, este format dintr-o structură metalică de fier
forjat, ce amintește de Turnul Eiffel, cu 4 stâlpi din fier ce
susțin pasarela cu o lungime de 160 m și o înălțime de 61 de metri, care
înlesnește trecerea oamenilor și mașinilor de pe un mal pe altul.
Sau poți trece estuarul, drum fără pulbere, cu barca
aeriană. De parcă te-ai da în leagăn.
La drum, ne-așteaptă cina cu impresiile și poveștile comesenilor
!
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu