O VIAȚĂ ÎN APĂRAREA CREDINȚEI STRĂMOȘEȘTI

 

O VIAȚĂ

ÎN APĂRAREA CREDINȚEI STRĂMOȘEȘTI

 S-au împlinit 20 de ani de la trecerea la cele eterne a preotului 

Dumitru Gh. Găbureac. 

(20.X.1914 Brăhășoia - 9.XI.2000 Bârlad)

După școala primară, a urmat Seminarul de la Roman,
apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți iar după hirotonosire, la 20 decembrie 1941, a fost numit preot-misionar în Transnistria în cadrul Misiunii Ortodoxe Române. Și-a început activitatea în comuna Tocmagiu (jud. Tiraspol; azi sat în com. Teiu, R. Moldova), din 20 decembrie 1941 până la 13 mai 1942. Cu sprijinul sătenilor a redat destinația inițială a Bisericii Sf. Ierarh Nicolae, transformată de ocupanții sovietici în magazie, apoi, în cinema și sală de teatru. Cu steaua roșie sovietică agățată pe altar ! Au fost momente grele, când numai datorită sătenilor a scăpat cu viață în fața amenințării permanente a „partizanilor”.

După revenirea în țară, a primit Parohia Poienești (Vaslui) cu Filia Străjescu (Frasin) pe care a păstorit-o între 1 iunie 1942 și 1 martie 1953. Cum biserica din Poienești suferise grave deteriorări în urma cutremurului din 1940, a mobilizat sătenii pentru ridicarea unui nou lăcaș și a casei parohiale. Noua biserică a fost sfințită în 1949 de către Episcopul Teofil Herineanu și alți 16 preoți slujitori. 

La fel s-a îngrijit și de Biserica Adormirea Maicii Domnului (1836) din Străjescu.

De reținut !  Comuna Poienești deține cea mai mare comoarã arheologicã din județul Vaslui. Pe o suprafață de 11.000 m², săpăturile au dat la iveală: o așezare din epoca neolitică - cultura Cucuteni (mileniile V-IV î.Hr.); o așezare din epoca bronzului (sec.XIV-XIII î.Hr.); un cimitir getic – 42 morminte (sec.V-IV î.Hr.);  un cimitir bastarnic – 275 morminte (sec.II-I î.Hr.); o așezare carpică (a doua jumătate a sec.III); un cimitir carpic – 217 morminte (prima jumătate a sec.IV);  o așezare a migratorilor gotici (sec.IV); un cimitir moldovenesc – 23 morminte (sec.XIV-XVI) iar pe panta de răsărit a Dealului Teilor a fost cercetat un cimitir gotic – 18 morminte (sec.IV).  

Fecior de țăran mijlocaș de la Brăhășoia, înaintașii fiind veniți de la Mămăiești, de lângă Cernăuți, preotul Dumitru Găbureac a participat intens la viața socială a satului Poienești: cursuri de alfabetizare a sătenilor, organizarea de manifestări culturale, înființarea cooperativei de consum (1945), timp de trei ani fiind președintele ei, construirea a două cișmele (în centrul satului și pe islazul comunal), una la Oprișița.

La 1 martie 1953, solicită transferul la Parohia Chițoc. Aici, totul era în paragină. În scurt timp reușește refacerea, parțială, a proprietății parohiei. Pe cele 2 ha ale curții bisericii mai existau zece pomi, restul fiind mărăciniș des cauzat de pădurea-parc, numită nu întâmplător Ograda Bisericii, naționalizată și lăsată de izbeliște. 

A împrejmuit terenul ridicând o poartă în stil românesc la intrarea pe aleea spre biserică, alee pe care a marcat-o cu 120 de stâlpișori de salcâm, straturi de flori și cu pruni din 3 în 3 metri. 

A plantat tot soiul de pomi și peste 200 de frasini și tei. 

A reușit cu sprijinul sătenilor și a unor consilieri de nădejde consolidarea Bisericii Nașterea Maicii Domnului afectată de cutremurul din 1940 și a casei parohiale, care găzduise, cu mulți ani în urmă, renumita şcoală particulară, înfiinţată şi întreţinută, gratuit, de postelnicul Ştefan Angheluţă. ctitorul bisericii din Chițoc.

La această școală a învățat marele preot-cărturar Ioan Antonovici, membru fondator al cunoscutei Academii Bârlădene (1910), care avea să ajungă episcop al Huşilor (1924-1931), V. Ursăcescu, vlădică al Hușilor, precum şi membri ai familiei de mari filantropi Roşca Codreanu din Bârlad.

Preotul Dumitru Găbureac a reușit, după numeroase cereri adresate autorităților timpului, redeschiderea cimitirului inițial (1959), ce fusese din 1857 lângă biserică. În 1962, reușește reunificarea parohiei, care cuprindea, încă din 1893, două sate, Chițoc și Corbu. S-a implicat activ în viața socială a celor două sate (construirea noii școli, a primului cămin cultural, înființarea gospodăriei agricole colective, electrificarea celor două sate, activități culturale, acțiuni de înfrumsețare publică a satelor ș.a.).

Au urmat multe reparații curente, precum și cea capitală din 1975 a Bisericii Nașterea Maicii Domnului din Chițoc, electrificarea ei (1965), apoi pictarea în 1972 a Bisericii Sf. Dimitrie din Corbu, dotarea lor cu cărți de cult, icoane praznicale, diverse obiecte de cult, veșminte. 

Contribuie decisiv la salvarea bisericuței de lemn Sf. Gheorghe (1628) de la Lipovăț, ctitorită de domnitorul Vasile Lupu pe fundațiile unei biserici din timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, devenită azi monument istoric, precum și repararea celei de zid grav avariată în urma prăbușirii turlei la cutremur.

Participă în 1975, în rol de preot, la turnarea filmului Ștefan cel Mare - Vaslui 1475.

La Centenarul Independenței României din 1977 înalță lângă fiecare biserică, din Chițoc și din Corbu, câte un monument dedicat tuturor eroilor locului indiferent de fronturile pe care au luptat, ceea ce i-a creat și mai mari probleme cu organele de securitate.

Nuntă la Chițoc. Cununia religioasă.

În 1982 se transferă la cerere, din motive familiale, la Parohia Simila (lângă Bârlad), refuzând politicos o parohie din orașul Bârlad, locul părinților dinspre soție. Aici realizează consolidarea și pictarea Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena, (1830 - monument istoric), ridicarea clopotniței, precum și a unui monument dedicat eroilor similișteni. 

În toate acestea, soția Janeta-Aurelia-Floreta, (27.05.1921-26.08.2011) absolventă a Școlii de Arte și Meserii din Bârlad,  i-a fost un bun sfătuitor și sprijin de nădejde, fiind mult apreciată și mult îndrăgită de enoriașii parohiilor pe unde au viețuit. 

Urmașii, Luciana-Carmen-Aurora, medic stomatolog, și Sergiu-Marian, profesor de limbă și literatură română, bibliotecar și lector euroformator își amintesc cu mult drag frumoșii ani ai copilăriei petrecuți în fermecătorul sat dintre dealuri.

Salutări tuturor !

Sergiu-Marian Găbureac