GAȘCA POLITICĂ
Miracol ! Aseară m-a
vizitat lelea Safta. Apărută după brusca dispariție de acum aproape două luni !
Trasă prin inel și cam tăcută. Mi-a întins o sticlă cu țuică de pere de Buzău.
Nu era deloc în apele ei. După nici zece minute, dă să plece. Însă, și eu nu-s
de ici-colea ! Când vreau să aflu, am metoda mea infailibilă. Tăcerea. Văzând
că nu o întreb nimic-nimic îmi aruncă, din prag, vreo două vorbe.
- Să știi c-am văzut și auzit multe !
- !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
- Da !...
Tace și ea provocator. Îi fac semn să se
așeze. Desfac sticla și pun în două păhărele.
- Bine te-ai întors, lele Safta !
Bem în tăcere !...
- Știi,
am plecat atunci în grabă pentru că m-a chemat Ilie, un prieten de-al meu din
tinerețe. Am crezut că-i bolnav, de aceea nici nu mi-am luat rămas bun.
Tac. Am bănuit atunci că e ceva serios la
mijloc. Sunt numai ochi și urechi.
- După o zi, Ilie îmi dă haine groase,
încălțări de munte și-mi spune că vom pleca în munți. Plecăm dis-de-dimineață
și mergem vreo câteva ore bune. Nu am mai mers atâta de nu mai țin minte.
Ajungem pe-o vale îngustă ce tocmai se înfundase.
Hopa !?! La viața mea, citisem multe povești
despre tuneluri pe sub Bucegi, galerii pline
de artefacte și tone de aur la Roșia Montană, brățări dacice pe post de bobine
de inducție pentru încurajarea luptătorilor daci, despre uriași de prin
câmpiile Munteniei, piramida virtuală de pe Ceahlău și câte și mai câte trăsnăi
(!), dar să-mi povestească cineva, cunoscut și de încredere ca lelea Safta, că
i s-a întâmplat personal ceva paranormal nu am întâlnit ! Presimțeam ceva
straniu, mai ales că într-unul din
scurtele mesaje telefonice, îmi spusese ceva despre o peșteră din Munții
Buzăului.
- Am intrat în peșteră, mai mult târăș, până
am ajuns într-o încăpere mare. Pe pereți tot felul de semne și figuri ciudate.
Brusc mi s-a activat neuronul. Unde am citit
eu asta ? Parcă am văzut și niște poze neclare. Tocmai calitatea slabă a
pozelor m-a făcut să pun povestea la îndoială. Prea era gogonată ! Era la fel
ca la vânătorii de OZN-uri de prin
pădurea de la Baciu sau de aiurea, cu poveștile lor funambulești.
- Ilie al meu (!) mi-a spus că vom sta câteva
ceasuri în peșteră. A făcut focul.
Ne-am așezat să mâncăm ceva, dar nici foame nu-mi era, nici sete ! Am
băut un rachiu și, apoi, abia am îmbucat câte ceva. Când eram afară am crezut
că voi cădea frântă. Înăuntru, nu am mai simțit pic de oboseală. Aveam chiar o
stare euforică.
Ne-am așezat la povești, amintindu-ne de
copilărie. De toate poznele făcute și nefăcute. Oameni bătrâni și râdeam ca
proștii. La un moment dat, se uită fix la mine și începu să-mi spună, cu voce
înceată, sugrumată, povestea peșterii. Cum el a găsit-o când era băietan de vreo paisprezece
ani. N-a spus la nimeni multă vreme. Doar câțiva oameni serioși, așa mi-a zis, serioși,
știu de peșteră.
Într-o bună zi, la puțin timp după ce ajunsese
la peșteră, a început o furtună și a trebuit să rămână în peșteră. Era de-acum
om în toată puterea cuvântului, trecut mult de prima tinerețe. A făcut focul și
a adormit. A avut un vis extrem de ciudat. O voce îi spunea că țara va cunoaște
în curând mari schimbări. Un grup de oameni, pregătit din timp, îl va ucide pe
„conducătorul iubit” și-i va lua locul punând stăpânire peste țară pentru mulți
ani. Țara va fi sistematic jefuită și distrusă cu bună știință de acești urmași
ai celui ucis.
I-a fost atât de frică, încât n-a putut să
spună nimănui ce visase. Iar după ce a fost ucis „conducătorul”, nici atât.
Lumea l-ar fi crezut nebun.
- Frumoasă poveste, lele Safta ! Hai, să mai
bem un păhărel !
- Nu mă crezi, profesore !
Când mă lua cu profesore, era, sigur, supărată
pe mine.
- Ei, lasă, lele Safta, că nu-i dracu’ așa de
negru ! Uite au venit ăștia cu banii pentru „buzunarele românilor”, bag eu
fitilul. Și o să fie bine !
- Să știi că Ilie al meu (!) are dreptate !
Ceva se întâmplă ! De ce-a zis neamțul, în piață, de gașca politică ? Știe el
ceva. De ce s-au pornit oamenii, din senin, să iasă cu sutele de mii ? Cînd s-a
mai pomenit așa ceva ? De ce s-a repezit Drac-nea, mai întâi, să-i scape pe hoții
politici ai neamului ? De ce a zis Papa că suntem Grădina Maicii Domnului ? De
ce nu mai scăpăm de ciumă ? Nu ajung 70 de ani ?
Chiar, de ce ?
P.S. Tot lelea Safta. „Abia după dușul ăsta siberian
prin piețe, pot avea, în România, alegeri apropiate de adevăratele dorințe ale
românilor. Chiar dacă nu reprezintă toată România, semnalele străzii
întotdeauna au fost corecte ! Totul e ca partidele să-și finalizeze
propria reformă morală. Radicală, nu de
ochii lumii, cum au făcut anul trecut, Va fi foarte greu ! Mașinăria media
fesenistă, foarte bine pusă la punct, toacă Opoziția non stop. Cum a făcut timp
de 27 de ani.
Pe Dreapta, unificarea PNL cu USR este
posibilă, însă cu PMP este de-a dreptul toxică. Așa cum a fost și cu partea din
PDL rămasă după plecarea echipei de manipulatori a lui Băsescu. Tot au mai
rămas multe conserve feseniste. Unele infiltrate din 1990 sau pe parcurs,
altele rămase din rămășițele oastei pedeliste.
Toate bune !
Sergiu Găbureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
gsm_as@yahoo.com, Tel.0731 936.615
Bucureşti
Bucureşti
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu