Wikipedia

Rezultatele căutării

joi, 31 martie 2022

LA CAVALERII IOANIȚI (II) PE URMELE ANTICILOR

LA CAVALERII IOANIȚI (II) PE URMELE ANTICILOR

 Până la plecarea vaporului, mai dăm o tură pe promenadă pentru aerosoli și a o saluta pe tânăra cu ochi ca marea și pe vecinul nostru bulgar, evitând invitațiile insistente la o plimbare pe mare a celorlalaIți dealeri.  

Doar aveam beletele în buzunar și nava ne aștepta ! 

Se arăta a fi o zi superbă de vară la sfârșit de noiembrie.

La 10 fix trecute, căpitanul navei cu o capacitate de cca 200 de persoane turează motoarele și începem aventura spre mult promovatele insule. Mai urcă vreo 50 de turiști din capătul stațiunii St Julien și, apoi direct spre Gozo. 
Zira, Gozo și alte denumiri locale îmi amintesc de Planeta maimuțelor sau de cunoscutul serial cu păpușile Muppets. Nu știam de unde s-au inspirat scenariștii de la Hollywood. Acum, știu !


De la „gara maritimi” din Gozo, ora 11, luăm autobuzul spre capitala insulei, Victoria























Trecem prin zone cu străzi ce seamănă izbitor cu cele din Bethleem. 
Aceleași construcții din piatră ca mierea de albine, la care nu lipsesc tradiționalele balconașe, aceeași aglomerație de străzi liliputane. 
După o privire spre
Citadella din Victoria, luăm din autogară autobuzul spre Xaghra unde se află celebrele construcții megalitice de la Jantia (Ggantija). Doamne, ce-i și cu pronunția cuvintelor în malteză ! Ăștia nu au auzit de limba fonetică a strămoșilor noștri !?! Care dintre ei ?



Templele megalitice din Malta sunt cunoscute ca fiind cele mai vechi structuri independente din lume, datând din jurul anului 3.000 î.H. 
Templele sunt distribuite atât pe insula Malta, cinci la număr, cât și pe insula Gozo, două dintre ele. Este o nebunie să ai ocazia să poți vizita așa ceva.

După trecerea prin micuțul centru de informare pentru bilete și vizitarea minimuzeului, o luăm pe aleile parcului. 

Pentru un neavizat, cele două temple poate nu i-ar spune mare lucru. 
O îngrămădire de pietroaie uriașe ușor prelucrate ! Unele măsoară peste șase metri înălțime și au câteva tone. Legenda spune că templele sunt opera Sansunei, femeia gigant care a adus stâncile de la Ta'Cenc. 
Pentru planșee sus numita a folosit lespezi mari de piatră. 










Fațada templului principal este concavă, altarul fiind din calcar sculptat cu modele spiralate. 

În pereți sunt practicate orificii mari create pentru oracol. 





Cele 3 încăperi sunt grupate în jurul unei curți centrale. 
Specialiștii afirmă că, mai târziu, a fost adăugată o curte exterioară semicirculară cu fațada alcătuită din mari plăci de piatră. Camerele laterale sunt dotate cu altare și nișe. Și aici văd orificii în piatră pentru a facilita comunicarea.






Intru, ies, înconjor de câteva ori întregul ansamblu rămas din neolitic. Nu mă satur să tot privesc cele mai vechi artefacte ale zorilor civilizației noastre create de populația / tribul venită / venit din sudul continentului european care se ocupa pe lângă agricultură, vânătoare sau pescuit și cu olăritul, sculptura sau crearea de diverse podoabe. 
Mai mult, erau conștienți că sunt rezultatul unei creații divine existând, deja, cultul pentru asemenea zeități ! 
Teoria cu zupa primordială a lui Darwin nu apăruse încă !

Interesant este faptul că acei locuitori au dispărut curând. Descoperirea mai multor statuete oferă, însă, date despre acea populație. Piatra mare scobită, aflată la intrarea în temple, ar fi servit la un ritual de purificare în care se folosea apa. Afirmă specialiștii. Tot descoperirile arheologice arată că sacrificiile animale erau destul de răspândite, fiind ofrande aduse zeilor.



Templele sunt construite cu 1.600 de ani inaintea celui de la Stonehenge și cu 1.000 de ani mai devreme decât piramidele din Egipt. Unele piramide, zic ! 
Despre Sfinx și piramida lui Keops dezbaterile continuă în privința vechimii și, mai ales, despre cine și cum au fost realizate.
Recent am aflat că actuala civilizație nu a pornit dintr-un singur punct al planetei, ea fiind implementată concomitent  de Creator pe toate continentele !
Fotografiile, cu siguranță, vor face ca imaginația multor dintre cititori să o ia razna.  

E inutil să scriu că acest ansamblu face parte din Patrimoniul UNESCO.

La plecare, paranormalul ! 

- Cât e ceasul ? - Unu fără zece. PM. 

Mă uit pe table și văd că autobuzul vine la 13,20. Plecarea din Gozo e la 2 p.m. 

Panica se instalează ! Rămânem captivi aici până mâine ! Într-un avânt tineresc, pornim vitejește spre Victoria, despre care ni s-a spus că e la doar 2-3 kilometri de templele de la Ggantija. Uitaseră să precizeze un amănunt. Pe rută aeriană. Pe pământ, însă, un lung șir de serpentine. Asta vedem după ce ieșim din zona locuită și dăm colțul la prima serpentină. Aleg soluția exasperatului. Ia-mă, nene ! Pas ! 

Mi-am dat seama de ce nu oprea nimeni. În Malta se circulă pe stânga !  Trec pe stânga. Oprește un tinerel, dar avea doar un loc. Cum să-mi dau ardeleanca pe mâna ăstuia ? În portbagaj nu aveam cum să încap ! Mai trec vreo două-trei mașini și apare îngerașul cu un microbuz de vreo opt locuri. Gol-goluț. Îngerul bine legat, între două vârste, ne vede disperarea. Ne lasă să trăncănim necazul și întreabă: 

- Mergeți la Victoria sau la Ferry

Auzi întrebare ! Mai era juma de oră până la plecarea navei. 

- Go, Ferry

- O.K. ! Îmi dați 10 euro

Pomană, nu alta !...


Am ajuns cu 10 minute mai devreme. Timp de-o binevenită bere și alte cele.
Prin „gara maritimă” mai nimeni din cei cu banderolă galbenă la mână. Nici nava cu care am venit nu era. Doar două namile de ferry-boat-uri își făceau bezele.
Unul venea, celălalt pleca ! 
În ultimele 5 minute au apărut puhoaie de abonați la nava noastră. 
La fix, apare vamporul. Sirena sună și o luăm spre Comino, insula cu numărul 3 din arhipeleagul maltez. Cea cu Laguna Albastră ! Wow ! Wow ! Wow !
Sincer să fiu, am rămas cu un singur Wow. Ce înseamnă, însă, reclama ! 

Aici s-a turnat un film care a făcut încasări solide prin anii 80 și nopți albe pe la vecinii cu video. O poveste de 2 lei (aoleu să nu citească afirmația știu eu cine) descrisă în romanul lui Henry De Vere Stacpoole, prin 1903. Ca să mă ierte persoana dau rezumatul: „Doi copii și un bucătar supraviețuiesc în urma unui naufragiu, reușind să ajungă pe o insulă tropicală. Curând, bucătarul moare iar tinerii rămân singuri. Anii trec, iar Emmeline și Richard devin o parte din paradisul ce-i înconjoară. Ei descoperă singuri schimbările care au loc atât pe plan fizic, cât și emoțional o dată cu vârsta adolescenței. Ei se joacă, se ceartă și descoperă o dragoste sinceră, nevinovată care, în cele din urmă, va avea ca rezultat un copil. Civilizația e undeva foarte departe de ei și Emmelin și Richard nu știu dacă vor mai avea ocazia să dea ochii cu alți oameni.” În rest, fiecare spectator are posibilitatea de a rezolva continuarea.


Insula are cca 3,5 km² și 3 locuitori permanenți, inclusiv polițitul detașat, înlocuit periodic. Există și un minihotel al celorlalți 2 locuitori. 
Aflu că mașinile sunt interzise, dar mă întreb pe unde ar putea să circule !? 
În Evul Mediu era un loc ideal de refugiu al piraților. Mai târziu, insula a fost folosită de cavalerii maltezi pentru odihnă și vânătoare.









Pentru că avem liber două ore, mulți amatori de o baie, scufundări și consum de porumb fiert și ananas cu pai, am lăsat consoarta să admire pe cei care făceau baie, plajă, topogan și am atacat coasta insulei până în vârf prin grohotiș de diferite dimensiuni. Asta după o bere oferită cu generozitate de ardeleancă. Mă mir că am scăpat cu pantofii întregi. Dar cum să nu vizitez un asemenea parc național !?! De menționat bogăția de chimen, care a dat și numele insulei. Planta a fost adusă de romani. 
Fac poze peste poze și filmulețe de scurt metraj. A avut grijă regizorul filmului amintit să facă unul lung, să plângă la greu cinefilele. Ne despărțim de cei trei cerberi sezonieri ai zonei, care mi-au păzit consoarta. Ei scanau zona cât jumătate de teren de fotbal, să nu se întâmple ceva nelalocul său. Ne îmbarcăm pentru a o lua spre casa temporară.



Ajungem în plină noapte. Oboseala își spune cuvântul. Duș și la culcare ! 
Nici știrile la televizor nu mă mai interesează ! Aici, în Malta, nu-s cu strigături, știri apocaliptice, ce-a mai făcut Maria din deal cu Vasile din vale, cum se mai plimbă Delta sau Omicron iar politica este inexistentă deși era campanie electorală. 
Așa că tableta mea este la putere pentru știrile mioritice. 
Facebook, știri pe surse, WhatsApp, cum să nu visezi urât ! 



Ei, bine, n-am visat ! 

Am fost la templele megalitice de pe insula Gozo 

și pe Comino la celebra Lagună Albastră.

Pe data viitoare !










vineri, 25 martie 2022

ABEL și CAIN !?!

 

ABEL și CAIN !?!

 A trecut perioada de hibernare ! Am zis că e bine să mă abțin de la scrierea tabletelor literare, ce vor intra în al IV-lea volum Vremea nemernicilor.

Ceea ce văd la televizor și aud la radio mă duce cu gândul la relatările biblice de tip Abel și Cain sau David și Goliat cu trimitere chiar spre Miorița noastră, la fel de actuală ca în momentul în care a cules-o de pe plaiurile vrâncene Alecu Russo, ideolog și poet al generației pașoptiste. E adevărat, trăim într-o țară liberă și putem scrie vrute și nevrute pe toți pereții. Mai ales, pe cei virtuali. Însă, uneori, am senzația zborului deasupra cuibului de …

Pe rețeaua favorită de comunicare virtuală, FB, dezbaterile adună tot mai mulți analfabeți funcțional și nelipsiții trolli, partizani ai grupurilor de interese de toate nuanțele. Pandemia este pe sfârșite (atenție, pe sfârșite doar !) iar politrucii noștri, care au avut o vacanță nemeritată, abia s-au trezit. Hara-hara pe sena politică este în surdină, câte un schelălăit se mai aude de prin găștile celor doi aliați aflați la guvernare. Al treilea stă la cotitură să vadă unde-i osul mai gras !

Nu-mi explic nici acum cum a reușit Iohannis să-i adune sub epoleții generalului Ciucă. Câte pisici negre le-o fi arătat ? De ce a făcut acest lucru, am înțeles. Nu exista altă cale pentru a curma veșnicul circ de pe scena politică. Vă dați seama unde am fi ajuns cu pațachinele noastre politice aflate în opoziție. 

Și așa, hâr-mâr, aleșii neamului își dau la gioale pe sub masă. Să nu ne facem iluzii că vor fi demarate marile reforme așteptate de decenii ! Vom trăi în același marasm politic mioritic și în anii următori. Marile oportunități au fost ratate / sabotate de jmecherii aleși pe bază de șpagă. Am auzit că șpaga pentru un loc de parlamentar s-a dus spre câteva milioane bune. De euro ! La „aleșii” locali peșcheșul e mai mic, funcție de localitate, coane Fănică ! Văd că politrucii de dreapta își dau mâna. După s-au destrăbălat prin toate paturile, se prezintă drept fete mari ! La stânga, golăneala a rămas măsura de bază. Iar DNA-ul acționează chirugical, aruncând câte un cap mulțimilor tot mai nemulțumite de prestația celor care gestionează afacerile țării.

Acum, cu „operațiunea specială” a chirurgului de la Kremlin, ce bate pasul pe loc pe întinderea celor peste 600.000 km² ai Ucrainei, unii aleși mioritici cred că se poate „opera” cum le taie capul cu fondurile primite moca de la Uniunea Europeană. Văd că cel de la drumuri și hopuri tot pune frâne la aplicarea proiectelor de construire a unor autostrăzi, fapt care-l face pe anteriorul să urle în pustiu. Nu mai vorbesc de cel de la penzii și salarii care își continuă recitalul de parcă ar fi tot în opoziție !

E normal să nu-i mai urmăresc la tv pe politruci. Tot aștept să se pronunțe specialiștii, dar ei nu prea sunt agreeați de televiziuni. Jurnaliștii preferă clovnii politici deoarece aceștia fac spectacol fără să spună nimic. Ceea ce înseamnă rating iar ratingul aduce reclame. Ați sesizat, cu siguranță, reclamele sunt majoritar din domeniul sănătății. Luați, cumpărați, farmacia x, y, z lăudați ! 

Și boborul înghite cu nemiluita. 

Pe acest fond de hibernare, pe 24 februarie curent, tov. V.V. Putin și-a zis că e momentul să treacă la refacerea Rusiei Mari. Am o mare nedumerire. De ce i se spune țării, cu capitala la Moscova, Federația Rusă, când în realitate în acest stat sunt adunate, cu ana-sâna, 160 de grupuri etnice și popoare de toate soiurile și religiile ? Poți să o denumești oricum, dar nu Federația rusă. Poate fi Federația Popoarelor Prietene, deși numai de prietenie între popoare nu se poate vorbi în unele zone ale Federației în care tensiunile mocnesc. Însă FSB-ul (fostul KGB) veghează ! Mai un ceai, mai un zbor de la balcon, un stop cardiac, un voiaj prin Siberia pentru câțiva ani … și liniștea se restabilește. Vremelnic !... Între timp, tot mai mulți ruși migrează spre alte țări ! Spre Rusia, nimeni ?

Nu voi face analiza celor întâmplate în această lună de invazie a armatei roșii. Au făcut-o sute de specialiști și alte mii de casandre transferate direct de la pandemie la subtilitățile războiului hibrid. Toți lucrează la greu cu parcă și dacă ! La început, au prezis că în 24 de ore, apoi în trei zile, vor fi la Kiev. Ucraina va ieși cu flori ca la Podul Băneasa ! Ei, bine, s-a dovedit că ucrainienii nu sunt târgovețele care i-au întâmpinat râzătoare pe minierii abulici în Piața Universității. Nici măcar ucrainenii de etnie rusă nu sunt doritori de „eliberatori” !?! Măi, să fie !

Alții, care nu cunosc istoria reală a locurilor, confundă Rusia Kieveană (Ucraina de azi) cu Rusia moscovită. Apropo de comparația situației cu Cain și Abel, auzită zilele astea. Aici nu e vorba de cei doi frați biblici, ci de fiul nerecunoscător care își ucide mama, îmi spune lelea Safta. Greu cu înțelesul !

Nici nu are rost să amintesc teoriile aberante / absurde vehiculate în aceste zile. Cert rămâne faptul că un stat a atacat mișelește un alt stat, după ce l-a păcălit luându-i arsenalul nuclear și jurându-i că nu-l va ataca niciodată. Normal, statul atacat face tot ce este omenește posibil în a-și apăra teritoriul și locuitorii săi de așa zișii eliberatori. Și o face în mod inteligent.

Mitul „armatei roșii” s-a destrămat fulgerător. Până acum au fost băgați în pământ sau incinerați (!), de Putin și camarila sa, peste 15.000 de militari ai Federației pentru niște amărâte de găini furate din cotețele localnicilor pașnici bombardați delicat cu mii de rachete de ultimă generație. Nu uit nici de piroștile otrăvite oferite de bunicuța inventivă !

Distrugerile sunt imense, imaginile sunt de coșmar, stresul a ajuns la cote maxime. Milioane de semeni sunt nevoite să fugă din calea agresorului care a ajuns să tragă în tot ce mișcă. Chiar și în proprii camarazi cu bombele lor de înaltă precizie ! În contrast, spectacolul ceaușist, de pe stadionul moscovit, arată cât de neinformate sunt popoarele Federației și cât de inconștienți sunt unii.

Mai marii lumii sunt tot mai îngrijorați de ceea ce văd că poate declanșa paranoia unui individ ajuns la butoanele nucleare. După 547 de ani, Vestul a înțeles, în sfârșit, conținutul scrisorii voievodului Ștefan cel Mare adresată principilor creştini de a susține lupta sa cu trupe și căpetenii împotriva hoardelor răsăritene. Sancțiunile economice au început să curgă, în timp ce se constituie grupurile tactice multinaţionale la granița de est a Uniunii Europene. Izolarea Rusiei e tot mai accentuată. Efectele se vor resimți tot mai mult în săptămâna patimilor popoarelor Federației.

Deocamdată, micul David ține piept marelui Goliat ! Vedem ce înseamnă un popor cu un caracter demn de toată respectul. A determinat prin curajul său crearea unității întregii lumi civilizate. O unitate pe care cu greu ți-o puteai imagina în timpurile normale. Nici pe timpul pandemiei nu s-a putut crea așa ceva ! Este încă o lecție pe care Creatorul o dă omenirii. 

Repet, greu cu înțelesul !


Desigur, și acum sunt cârcotași, însă glasul lor este la tonuri tot mai joase. Tot mai mult planeta reacționează și mulți lideri ai lumii scot capul din nisip. 

Ce urmează, vom trăi și vom vedea. Însă, lecția fost dată ! Cine ridică sabia ... Să vedem cum va fi la fixarea cunoștințelor căpătate în urma acestui comportament barbar și, mai ales, la momentul recapitulării finale ! Este clar cine va plăti oalele sparte. Popoarele Federației Ruse. Depinde și câte popoare vor mai rămâne în această federație, îmi șoptește plină de spaime lelea Safta !

 ULTIMA ORĂ

 Ministerul Apărării din Rusia anunță că prima fază a „operațiunii speciale” din Ucraina este „aproape completă”. Armata rusă+mercenarii se vor concentra pe eliberarea completă a Donbasului unde ar controla cca 93% din regiunea Luhansk și 54% din regiunea Donețk. Alte surse declară altceva, Federația Rusă suferind în cele 26 de zile de la începutul invaziei Ucrainei mai multe pierderi decât a suferit armata sovietică în decursul unui deceniu (1979-1989) în Afganistan !

Să auzim și de bine cât de curând !


 

prof. Sergiu Găbureac 

   https://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 

   http://blogulluigabu.blogspot.ro/

   gsm_as@yahoo.com

   Tel.  0771 631.065     


marți, 15 februarie 2022

LA CAVALERII IOANIȚI

 

LA CAVALERII IOANIȚI

 

Cum să reziști invitației făcută de Ryan Air !?! Chiar dacă suntem în valul IV al Cornoratului și sfârșitul lui brumar ! Dai banul și ajungi în numai trei ore în cel mai sudic punct al bătrânului continent. În tot avionul, eram singurii hotdorogi, în rest, doar tineri și câțiva adulți. La aterizare, am avut parte de un control la sânge, aplicat de o cohortă de medici, paramedici și alt personal „sanitar”. Cum aveam totul în telefon am rezolvat pe loc cerința după cerință ale cadrelor vigilente, oarecum mirate de cum butonam telefonul. Mai ales că văzuseră pașaportul și știau de unde venim ! Ceea ce sigur nu știau e faptul că românii sunt cei mai tari IT-iști de pe TERRA. După indieni. Așa că, pentru mai toți țugulanii mioritici, e un lucru banal să folosești aplicațiile de ultimă oră.    

Cred că mulți ați văzut la tv telenovela mioritică cu bătrâna de vârful muntelui care își chema acasă feciorul plecat prin astă lume !...

Omul nostru cu taxiul comandat online de la etajul XIII de deasupra Bucureștilor baleia la ieșirea pasagerilor tableta pe care scria simplu SERGIU. Era un tinerel taciturn care știa totul și ne-a ținut în rock-uri până la destinație. Parcă știa cu cine are de-a face ! Începuse paranormalul !?!

Ne-a dat jos la vreo 20 metri după hotelul Blue Bay, dar ce mai contează ! Noroc că văzusem firma. Ochi de militărie grea (16 luni). La cercetare. Asta nu m-a împiedicat să intrăm, mai întâi, pe scara unui bloc de locatari, apăsând la întâmplare pe un buton de la intrare. O scară ca-n turnul Babel m-a făcut să mă îndoiesc că acela era hotelul.

Tânărul de recepție, foarte amabil în miez de noapte, aflând că suntem din România, ne-a umflat paralele dându-ne tot felul de sfaturi. Ca la grădiniță. Abia când a văzut că știm ce sunt bucățelile din plastic cu care deschizi ușa s-a oprit din logoree. Hotel super nou cu toate utilitățile.

Cum ne-am culcat cam la aceeași oră ca-n patria mumă, ne-am trezit conform programul negociat cu ardeleanca încă de acasă. Și-n avion. 

Mic dejun continental, cu di tăti cele știute din cele ieșiri prin Evropa !




O zi splendidă, pentru a flana pe promenda ce leagă cele două stațiuni nou-nouțe Sliema și St Julian’s din zona ubană Zira (Gzira). Stațiunile sunt o îngrămădire de hoteluri, asemănătoare cu cele din celebre stațiuni europene Monte Carlo, Nisa, Saint Tropez și, ici-colo, câte o oază de cocotieri. 

Un prim obiectiv turistic - Biserica dedicată Fecioarei de la Muntele Carmel.

   Începem negocierea pentru croaziera de a doua zi. În documentarea pe care o făcusem, scrisesem că se poate obține un cost avantajos, așa că am început cu primele cabine amenajate pentru atragerea clienților. La a doua, o tânără, cu ochi albaștri-albaștri, cu un semizâmbet de madonă ne-a făcut o ofertă de nerefuzat.
În general, oferta pentru celebrele insule Gozo și Comino este în jur de 45-70 de euro, în funcțiile de serviciile turistice oferite. Cam aceleași la toți cei peste 20 de deleari turistici, inclusiv un tânăr bulgar, cu care am legat rapid coversația. Cum să nu vorbești cu vecinul de la Dunăre !?!

























În cealaltă parte a promenadei și a arterei principale ce duce la Valletta sau vine, la ei circulația rutieră e ca la britanici, vedeam Mediterana strecurându-se printre insule și insulițe. 
















Peste apă, domină insula Manoel cu fortul care a ținut piept invaziilor de tot soiul. Urmează somnul de refacere după emoțiile serii precedente. 
Spre seară, luăm autobuzul spre Valletta, capitala Maltei.
*
Deși nu prea obișnuiesc, simt nevoia să reamintesc câteva date privind statul liliput, dar cu o istorie de grad maxim. Are cca 525.000 de locuitori, din care doar 17% băștinași. Mulți alogeni vin aici, în special supuși ai reginei Elisabeta, după ce ies la pensie, cărora le place liniștea de aici și nivelul de trai accesibil. Pentru ei. Traiul depinde și în ce parte a insulelor locuiești.

Deci: Republica Malta, este o țară insulară principalele insule, Malta, Gozo și Comino sunt locuite, plus alte insulițe. Ele formează arhipeleagul maltez (316 km2) vizitat anual de cca 1,6 milioane de turiști. Înainte de sosirea cornoratului !















Până la malul Siciliei, spre nord, sunt 80 km, 284 km până la Tunisia și 333 km spre Libia. Poziția Maltei a făcut să aibă o importanță strategică deosebită ca bază navală, fiind un punct de control al pătrunderii navelor în Mediterana de Vest. 
Pe hartă nici nu se vede !
De-a lungul timpului, fenicienii, cartaginezii, romanii, maurii, normanzii, sicilienii, spaniolii, cavaleri ioaniți, francezi și britanici, au dominat insulele.

Malta are și o îndelungată istorie creștină, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Malta pretinde a fi Scaun Apostolic întrucât Faptele Apostolilor arată că Apostolul Pavel a naufragiat în Malta. 

Malta are trei situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: Hipogeul Ħal-Saflieni, orașul Valletta, și cele șapte Temple Megalitice, printre cele mai vechi structuri din lume. Se pare că insulele malteze au fost colonizate pentru prima data acum vreo 7.200 de ani, de sicani. Negustorii fenicieni, care au utilizat insulele ca punct de popas în rutele lor comerciale, au locuit zona denumită astăzi Medina (Mdina) și orașul adiacent cetății, numit Rabat. Apoi, vin romanii ...

În anul 58, Apostolul Pavel a naufragiat pe insule împreună cu evanghelistul Luca. După ce nava lor a fost distrusă, Apostolul Pavel a rămas pe insule trei luni, propovăduind creștinismul. Din perioada romană s-au păstrat puține relicve arheologice, cea mai importantă fiind Domul roman, aflat în afara zidurilor Mdinei.

În timpul migrațiilor, Malta a fost ocupată de mai multe ori de vandali, ostrogoți... Se știu puține despre stăpânirea bizantină a Maltei: insula depindea de Sicilia, avea guvernatori greci și o mică garnizoană bizantină. A rămas sub Imperiul Bizantin până în anul 870, când a căzut în mâinile arabilor. Malta a fost implicată și în Războaiele Musulmano–Bizantine.

Musulmanii au introdus noi sisteme de irigare, unele fructe și bumbac. Limba siculo-arabă, adoptată pe insulă din Sicilia, avea să evolueze în actuala limbă malteză. Creștinii de pe insulă au primit libertatea religioasă. Ei au trebuit să plătească jizya, o taxă pentru non-musulmani, dar au fost scutiți de la plata taxei pe care trebuia să o plătească musulmanii  - zakat.

Normanzii au capturat Malta în 1091, fiind o perioadă productivă. Malta a devinit parte a noului Regat al Siciliei, care cuprindea insula Sicilia și jumătatea sudică a Peninsulei Italice. Biserica Catolică a fost readusă în rolul de religie de stat, Malta intrând sub autoritatea ecleziastică a Episcopiei de Palermo, iar unele elemente de arhitectură normandă au apărut în jurul Maltei în special în vechea capitală Medina.

Malta a făcut parte și din Sfântul Imperiu Roman timp de 72 de ani. Expulzarea în masă a arabilor a avut loc în 1224 și întreaga populație creștină de sex masculin din Celano din Abruzzo a fost deportată în Malta, în același an. În 1249, Frederick al II-lea, sfânt împărat roman, a decretat expulzarea tuturor musulmanilor din Malta sau obligarea lor să treacă la creștinism. Apoi, Malta a fost guvernată de Casa de Barcelona, o dinastie aragoneză, de la 1282 la 1409, care a ajutat insurgenții maltezi cu ocazia Vesperelor Siciliene într-o bătălie navală în Portul cel Mare la 1283. În această perioadă s-a format în mare parte nobilimea locală.

La 23 martie 1530, Carol al V-lea, sfânt împărat roman, a dat insulele cavalerilor ospitalieri în frunte cu francezul Philippe Villiers de L'Isle-Adam, marele maestru al Ordinului, în chirie permanentă, pentru care ei urmau să trimită anual ca tribut un șoim maltez. Acești cavaleri, un ordin militar religios denumit Cavalerii de Malta, au fost alungați din Rhodos și de către Imperiul Otoman în 1522. În 1551, populația de pe insula Gozo (în jur de 5.000 de persoane) a fost luată în sclavie de pirați și dusă pe Coasta Berberă în Libia de astăzi.

Cavalerii, conduși de francezul Jean Parisot de la Valette, marele maestru al Ordinului, a rezistat Marelui Asediu al Maltei al otomanilor din 1565. Cu ajutorul forțelor spaniole și al celor malteze, cavalerii au respins atacul. După asediu, au hotărât să extindă fortificațiile Maltei, în special în zona portului interior, unde a fost ridicat și noul oraș Valletta, numit în onoarea lui de la Valette. Au fost ridicate, de-a lungul coastelor. foișoare pentru observație – turnurile Wignacourt, Lascaris și De Redin – numite după marii maeștri care au comandat lucrarea fiecărui grup de construcții. Prezența cavalerilor pe insulă a dus la finalizarea mai multor proiecte culturale și de arhitectură, între care înfrumusețarea Città Vittoriosa, astăzi Birgu, construirea de noi orașe, între care Città Rohan, astăzi Żebbuġ, și Città Hompesch, astăzi Żabbar, și introducerea de noi resurse academice și sociale.

În 1814, ca parte a Tratatului de la Paris, Malta a devenit oficial parte a Imperiului Britanic și a fost folosită ca stație pentru transportul maritim și drept cartier general al flotei. După deschiderea Canalului Suez în 1869, poziția Maltei la jumătatea drumului între Strâmtoarea Gibraltar și Egipt s-a dovedit a fi principalul său atu, fiind considerată un punct strategoc pe drumul comercial spre India. Între 1915 și 1918, în timpul Primului Război Mondial, Malta a devenit cunoscută sub porecla de Sora medicală a Mări Mediterane, datorită numărului mare de soldați răniți aduși în Malta.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Malta a jucat un rol foarte important pentru aliați. Fiind colonie britanică, Malta a fost bombardată de forțele aeriene italiane și germane. Britanicii au avut aici o bază de submarine de unde lansau atacuri asupra marinei italiene. A fost folosită și ca post de ascultare și citire a mesajelor radio germane, inclusiv pentru decriptarea traficului prin celebra mașină de scris Enigma.

Curajul maltezilor în cel de-al doilea asediu al Maltei l-a impresionat pe regele George al VI-lea al Marii Britanii, care a acordat Maltei Crucea lui George la 15 aprilie 1942 „pentru a sta mărturie unui act de eroism și devotament, care va rămâne multă vreme celebru în istorie”. O reprezentare a lui Crucii lui George apare acum în partea superioară a drapelului Maltei, în colțul de la hampă.  
Malta și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964 - Ziua Independenței. La 13 decembrie 1974, Malta s-a proclamat republică. În 1989, la Malta, a avut loc un summit între președintele american George H. W. Bush și liderul sovietic Mihail Gorbaciov, prima lor întâlnire față-în-față, care a consfințit sfârșitul Războiului Rece.

Malta a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și a semnat Tratatul de la Lisabona în 2007. La 16 iulie 1990, Malta a cerut aderarea la Uniunea Europeană, devenită oficial la 1 mai 2004. În urma deciziei Consiliului Europei din 21-22 iunie 2007, Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008.

*





















Să revin la obiectivul după amiezei, Valletta, un orășel pe doar 0,8 km2, cea mai mică capitală națională din Uniunea Europeană, cu o aglomerare de clădiri din toate stilurile arhitecturale, cel medieval fiind doar la intrare și prin vale la malul Mediteranei. În rest, mult promovatele construcții cu balconașele tradiționale de la care, bănuiesc, locatarii făceau cu mâna la diferite sărbători vecinilor sau invadatorilor.
În capitala Maltei se simțea, deja, spiritul Sărbătorilor de iarnă, cunoscuta scenă a nașterii lui Iisus, trimisul special care a resuscitat programul Creatorului aflat în cădere liberă. După 2000 de ani, parcă se simte nevoia unui nou impuls divin pentru a continua evoluția actualei civilizații sau … 
Vom vedea în 2033 (+- 3 ani) !







Luminile serii ne încântă privirea, mintea și sufletul cu imagini de neuitat. Voi reveni cu noi imagini din ziua când am vizitat-o pe îndelete.

Din cocheta autogară, cu zeci de linii, spre toate colțurile insulei, luăm autobuzul care ne lasă în apropierea casei temporare. M-a impresionat politețea călătorilor, ardeleanca beneficiind din plin de invitația de lua loc. 

Până și subsemnatul am fost invitat să iau loc, ceea mi-a ridicat unele semne de întrebare.    

Și-a fost prima zi !