TOATE DRUMURILE DUC LA ALBA (III) Patrulaterul aurifer al Apusenilor

 

Hai-hui prin Țara Mioriței

TOATE DRUMURILE DUC LA ALBA (III)
Patrulaterul aurifer al Apusenilor
 
De la Bădia Achim, după o masă binemeritată la tânărul antreprenor Mihai cu a sa amenajare turistică de la Valea Lungă, de tip elvețian, dar cu gastronomie mioritică, tochitură neaoșă moldovenească și pălincă loco, o luăm pe alt drum, cu serpentine mai domestice și doar cu hopurele pentru a ajunge în Țara Zarandului (60.000 loc.) la Brad, localitatea etalon a aurului național.
E cam târziu și nici nivelul carburantului nu este la cote înalte. Și dăi, și mergi, ajungem ! Intrăm pe ultima sută de secunde în Muzeul Aurului. Paranormal !? Ultimul grup pe ziua în curs ! Văzusem documentare tv și citisem multe despre comorile aflate aici, așa că eram fericiți la ușa după care se deschidea peștera comorilor. Sunt aici cazate peste 1.300 de piese din aur și 800 eșantioane minerale !?! Multe dintre ele se păstrează în depozitul muzeului în adormire. Lipsă de spațiu ! Sunt piese de pe toate continentele, nu doar de pe teritoriul mioritic, muzeul numărându-se între primele trei de profil de pe planetă. Mă mir că NASA nu a donat până acum o rocă selenară muzeului de la Brad !
Puțină lume știe că zăcămintele de aur din Munții Metaliferi au pus România în topul țărilor cu resurse inestimabile de aur !
Colecția prezintă:
„- obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de peste 2000 de ani. Unelte și obiecte vechi folosite la extragerea și prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum și fotografii sugestive privind aceste activități.
- aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanit și nagyagyt identificate pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni.
- piese din zăcămintele din zona Bradului cu forme spectaculoase care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, cățel, aripi de pasăre, tun, harta României.
- 800 exponate care provin din foarte multe țări, organizate pe criterii științifice: noțiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăți fizice după care pot fi determinate, compoziție chimică: sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonați, sulfați, silicați, etc). Câteva dintre aceste minerale au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.”
Totul organizat științific, uneori prea științific ! Aud: „În adâncurile pământului aurul se găseşte sub formă fin dispersată, liber sau concrescent cu alte minerale, lamelar, filamentar, dendritic sau granulat ...” Mulțumesc profesorului meu de geologie din liceul bârlădean, dl Craus, pentru noțiunile rămase prin neuronul meu. Dânsul spera să devin geolog, de unde să bănuiască, la fel ca și mine, ce-mi va rezerva destinul ! 

Domeniul tuturor cunoștințelor umane – biblioteconomia !
Primim, la turație maximă, de la domnișoara muzeograf, ușor obosită, noțiuni generale despre geneza mineralelor, proprietățile fizice și compoziția chimică. 

Multe pietre semiprețioase și prețioase, precum topaz, dioptaz, turcuaz, turmalină, zircon, aquamarin, chihlimbar de România, dar și din Marea Baltică, cuarț, ametist, citrin, aventurin, calcit etc. etc. / ș.a.m.d. le puteți vedea și admira doar aici. Personal, am ratat vitrina cu mineralele identificate, pentru prima oară pe planetă, în zăcăminte din România. 

După cele două-trei săli cu minerale, suntem expediați în zona supersecurizată a muzeului. Normal ! Doar una din șopârle, prezentată la Paris, în 1937, fiind asigurată pentru suma de 2 milioane de lire sterline !

Iar aici vedem două !

 Fiecare are aproximativ 4 grame. Ultima ar fi fost descoperită în anii ´80.

Cele mai multe piese au fost scoase din minele de la Musariu și Ruda, din apropierea municipiului Brad, Valea Morii, Brădişor din Munții Metaliferi, unde sunt zeci de exploatații aurifere, unele datând din vremea dacilor și a romanilor.
„Sunt unice în lume, prin formă. Și, deși în colecție sunt două exponate, ele nu sunt identice. Acestea sunt formate, prin procese naturale, din mini-lamele dendritice din aur ce au aspecte zoomorfe.” 

Bineînțeles, unicate ! Divinitatea nu lucrează industrial, totul e unicat ! 

Numai chinezii, japonezii ... practică multiplicarea la greu.

Balerina sau dodecaedri pentagonali este un exponat fermecător, extrem de valoros și unic în lume prin forma pe care o are. 

„Niciunde în lume nu s-a mai găsit un cristal din aur cu 12 fețe”.

Se spune că, de fapt, acest exponat este cel mai valoros din muzeu.

Sutem lăsați de capul nostru să „studiem” piesă cu piesă și chiar să luăm imagini, deși el pot fi preluate ușor de pe site-ul de prezentare a instituției. 

Dar, una e să-ți arăți propriile talente și 

alta e să preiei de la alți „experți” în ale fotografiei !

Combinarea e cea care dă rezultate foarte bune !

O altă piesă deosebită din colecția muzeului este Feriga, forma acesteia regăsindu-se chiar pe stema municipiului Brad, ca simbol al mineritului. 

Alături Pana lui Eminescu.
Astfel, au primit diverse denumiri: Harta țării (aur microgranular în cuarț), Tunul lui Avram Iancu, Cățelușul, Rățușca, mireasa, crustaceul, ursul Fram, Ghepardul, Salamandra, Rinocerul, Bărcuța, Vulturul, Cobra, Cloșca, Diadema, coiful cu pană ... dar și noi suntem liberi să dăm noi nume pieselor. 

Spre exemplu piesa România aș numi-o cu numele real România Mare.

Paranormalul funcționează ! Chiar în acest voiaj am primit vestea recuperării coifului de la Coțofenești și a două brățări dacice furate dintr-un celebru muzeu olandez, unde fuseseră trimise pentru a fi văzute 

și admirate de turiștii planetei prin acele locuri. 

Unii se gândiseră să le colecționeze !
Cum la bădia Achim văzusem deja, în funcțiune, o instalație de prelucrarea a minerului aurifer, vedem și aici unelte folosite atât la extragere, cât și la prelucrare, vechi de sute de ani: copia unui vagonet de lemn, cu linie de lemn, prevăzută cu schimbător (ac) de rulare, din sec. XIV, descoperit la Mina Ruda Brad (originalul este Muzeul Mineritului din Bochum, Germania). La Muzeul Tehnic din Berlin, se află un alt vagonet din lemn, pe o cale de rulare, tot din lemn, prevăzută cu schimbător cu ac şi inimă, descoperit tot la Ruda Brad, considerat a fi o premieră mondială, în transportul subteran minier.
Muzeul Aurului din Brad a fost înființat în 1896 de un geolog neamț, acum aparține unei unităţi extractive din componenţa Companiei Minvest Deva. Noul sediu a fost inaugurat la 4 decembrie 2012, de ziua Sf. Varvara, ocrotitoarea minierilor. Puțină lume știe că zăcămintele de aur din Munții Metaliferi au pus, România în topul țărilor cu resurse inestimabile de aur de pe continent !

La plecare, la chioșcul unui alt antreprenor privat revăd mostre de pirită. 

În termeni populari - aurul proștilor. 

Mai bine îi ziceau aurul săracilor, seamănă mult cu aurul, are aceeași strălucire, însă valoarea sa este pur estetică, scrie în pliant. 

Pe unde am tot colindat în astă viață am tot cules câte o rocă. M-a atras forma, nu valoarea în sine, uneori cu riscul de a fi prins de către aprigii veghetori ! 

Așa că, acum, m-am făcut cu un cățel !
Hai, gata, mergem la Muzeul Mineral Toda

de la Criscior !