De la FONTANA di TREVI la FONTANA di ... TREVI (II)

 

De la FONTANA di TREVI la FONTANA di ... TREVI (II)

 Ultima seară. O luăm, per pedes, spre Fontana di Trevi.

Fântâna este situată în vecinătatea Panteonului și a Complexului prezidențial Quirinale, aflat pe ce mai înaltă colină a Romei. Am constatat acest lucru, când am revenit să vedem minunăția pe timp de noapte. 

Acolo, era o forfotă de nedescris.

Ei, da, Roma turistică se trezise ! 

Străduțele erau animate, măsuțele ocupate, veselie maximă ! Poliția discretă, vreme de pandemie, mai fluiera din când în când câte un exaltat care părea că vrea să facă baie sau să-și facă simțită prezența prin tot felul de exhibiții.

A devenit o tradiție să arunci peste umăr monede în apă pentru a avea noroc, ceea ce am și făcut. Nu ne înduram să plecăm, dar aveam ceva de mers până la hotelul de la Termini. Promisesm că revenim cu metroul, dar nu puteam rata să mai vedem o bucățică de Roma noaptea. 

Abia acasă am văzut efectul sandalelor asupra degetelor ardelencei !

În Piața di Trevi este și o bisericuță în care îți poți trage sufletul și să-i mulțumești Domnului că ai ajuns până aici pentru a vedea ceea ce cu greu poți vede în aceste vremuri potrivnice turismului.

În drum spre casă, trecem prin dreptul Palatului Quirinale prima dintre cele trei reședințe oficiale ale președintelui Italiei. Mai este una la Napoli, Villa Rosebery, și o o moșioară, gen Scroviștea, la Tenuta di Castelporziano, la periferia Romei. De protocol ! Apropo ! Știți cine-i președintele Italiei ? Dar al Ungariei, Germaniei, Greciei ...

Prezidențiabilii de aici tocmai sfârșiseră o nouă zi de muncă. Mașinile oficiale părăseau incinta sub supravegherea strictă a tot felul de indivizi, mascați și civili cu căști minuscule în urechi.

În piață, vedem și un monument al Papei Pius al VII-lea.  

Pe străduțele tăcute ajungem în marele bulevard Via Nazionale, pe care se află sediul renumitului cotidian Il Messagero, apoi, Cheisa di San Paolo dentro le Mura, o biserică anglicană, care arăta superb în noapte. 

Zărim uriașa gară centrală a Romei. 

În față, Papa Paul al II-lea parcă îmi spune că a primit mesajele mele și că ne va proteja de urgia cornoratului și a altor semeni ghiavoli.

A doua zi, decolăm spre căsuța noastră de deasupra Bucureștiului. Plecăm de la 26 C și ajungem la +6 grade Celsius ! Brr ! Dar cu câte aminitiri și imagini de vis !

Ușile de la hotelul cu trei-patru camere, manageriat de un arab, ne vor rămâne în memorie.

Seara, oricât de târziu veneam aici, trotuarele fremătau de viață, dată de migratori veniți de pe toate paralelele și meridianele planetei.

Nu am reușit să ajungem în cel de-al 13-lea rion al Romei (ghinion !) Trastevere, partea antică a Romei considerată a fi una dintre puținele zone în care poți, scrie în ghid, vedea viața romană autentică, poți simți cu adevărat orașul și modul în care trăiesc locuitorii săi pe de străduțele înguste și sinuoase cu multe pub-uri, restaurante, cafenele și baruri. 

Vila Farnesina este un exemplu de complex renascentist de vile, considerat un exemplu de arhitectură și design. Construită în secolul al XVI-lea pentru Agostina Chigi, vila spațioasă găzduiește acum un muzeu. În afară de elaborata arhitectură, vila are câteva fresce create de renumiți artiști precum Raphael.

Nu este neobișnuit să vezi haine spălate atârnând între străzi sau să auzi conversațiile locatarilor peste stradă. Asta ar fi Roma, în forma sa autentică. Am renunțat, având experiențele de la Napoli, Veneția, Lisabona, Porto ... De fapt, nici Roma nu excelează în curățenie, chiar și prin zonele centrale, trotuarele nu au mai cunoscut o reparație capitală de zeci și zeci de ani. Poți să-ți rupi picoarele în bună voie. Aici ar trebui aduse zițele dâmbovițene sau miticii cârcotași, veșnic nemulțumiți. Am rămas impresionat de faptul că televiziunile lor, tratează pandemia și politica la și altele. Nu isterizează ca jurnaliștii de pe malurile Dâmboviței, deși ambulanțele urlau pe toate tonurile și erau și ceva alegeri. Italienii se duc la vot ! 

Desigur, și italienii se infectează în valul al IV-lea al cornoratului, dar nu mai mor pe capete. Italienii, popor civilizat, s-au vaccinat în proporție de peste 80% + cele 4,7 milioane (cca 8%) care au simțit pe pielea lor ce înseamnă să nu asculți de specialiști, ci de alde paranoica Șoșoacă&Co. După ce am plecat, am văzut la televizor italieni adunați în Piazza dell Popolo, pentru a protesta. 

Un vânt de recesiune bate peste biată U. E. !

Un turist se mira că lumea nu poartă mascheria pe stradă și că nu suntem controlați. Normal, turiștii străini sunt controlați server la trecerea graniței. 

Certificat verde, PLF, temperatura ...

La muzee, marile restaurante arăți certificatul pe telefon și ești primit ca la mama acasă. Pe stradă nu prea vezi italieni. Orientarea turistică stradală lipsește total, în schimb, te ajută turiști cu telefoanele puse pe traducere bilingvă. Am întâlnit și români deveniți ai locului, care se bucurau când te auzeau vorbind românește.

Părăsim zona Termini și ne îndreptăm spre aeroport.

La Otopeni +6 grade C. Plecasem de la Roma de la +26. Revenisem la realitatea românească, unde se plătește greu pentru nepăsare față de semnalele date de specialiștii în sănătate, finanțe, politici sociale ! 

Vine ea, primăvara ! Parcă toamna se numărau bobocii, acum îi vom număra prin mai !

Trenulețul ne duce de la Otopeni la Gara de Nord. 

Nașul tot evropean, cu pos-ul la purtător !

Parcă am fi undeva în Evropa civilizată !

 Pe data viitoare !

Al dumneavoastră

GSM