IIA ROMÂNEASCĂ

 

IIA ROMÂNEASCĂ
 
În comunitățile românești din întreaga lume, Ziua Universală a Iiei este sărbătorită la data de 24 iunie (la Sânziene sau Drăgaica).

Iia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei, confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. 

Elementele de bază în compoziția iiei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iiei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iiei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și 
bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

Iia românească are surori și prin Serbia,  Ucraina ….
În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri – adică oblici. 

În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel „codri", „șerpeasca", etc. 

Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați" ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi".  

In Gorj apare tipul de râuri numiți „săbiate"; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi.
După ce încrețul și-a pierdut rolul funcțional, a fost păstrat totuși ca bandă decorativă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iiile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. 

Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). 

În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.

Având ca element de identificare grafică celebra lucrare omonimă din 1940 a lui Henri Matisse –
La blouse roumaine, s-a născut, în 2012, o comunitate online iniţiată şi coordonată de Andreea Diana Tănăsescu. 

Comunitatea numără astăzi peste 133.000 de membri și a declanșat una dintre cele mai importante mișcări culturale din ultimii 25 de ani, 

dedicată iei și culturii identitare din România.

La blouse roumaine a creat și propus Ziua Universală a Iei, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor și Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, fiind de atunci celebrat cu regularitate în România în peste 120 de localităţi și la nivel mondial în peste 60 de ţări. 

(sursa dl Google)

Imaginile din perioada interbelică, de pe Valea Bistriței, le datorăm marelui fotograf moldovean Adolphe A. Chevallier (în mijloc), 

născut acum 140 de ani la Barnar (Broșteni). 

Îl vom sărbători cum se cuvine pe 15 noiembrie 2021 la 

Simpozionul Național de Cartofilie, ed. a XXVII-a, la Piatra-Neamț 

unde a avut și atelierul Foto Chevallier.

 S-auzim numai de bine ! 

 

Sergiu Găbureac 

   https://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 

   http://blogulluigabu.blogspot.ro/

   gsm_as@yahoo.com

   Tel.  0771 631.065