LELEA
SAFTA vs LIVIU-NICOLAE DRAGNEA
Președintele PSD, Liviu-Nicolae Dragnea, a declarat miercuri,
după consultările de la Palatul Cotroceni pe Legile Justiției, că i-a lăsat
președintelui Klaus-Werner Iohannis, pe lângă cele 10 puncte privind statul de drept,
șapte întrebări.
Nu comentez calitatea întrebărilor, unele fiind de
Gâgă. Asta e ! Nu ai ce să-i ceri unui alde Dragnea !
M-am adresat lelei Safta, consilierul meu pe toate
problemele de interes public, cerându-i sfatul.
Iată răspunsurile ei, om simplu de pe Iancului, la
întrebările liderului penal adresate lui Klaus-Werner Iohannis, președintelui
României. Încă !...
1) De ce ați convocat consultările cu
partidele politice pe tema legilor din domeniul justiției după și nu înaintea
adoptării lor de către Parlament ?
LS - Consultarea partidelor înainte de adoptarea legilor Justiției ar
fi fost total neavenită. În primul rând, nu se știa forma sub care legile vor ieși
din Parlament. După cum se știe, instituția prezidențială nu lucrează după
zvonuri și gulgutele din mass media. Și
nici nu le lansează, cum procedează seară de seară acoliții PSD.
În al doilea rând, consultarea
ar fi fost, cu siguranță, interpretată ca un amestec în treburile altei puteri.
Ceea ce nu era departe de adevăr.
Consultarea
actuală a partidelor nu este generată de modul de adoptare a legilor Justiției,
asta e treaba Parlamentului, ci de reacțiile negative apărute după, atât din
partea specialiștilor români în domeniu, cât și de partea celor autorizați în
domeniul juridic din organisme internaționale: Comisia Europeană pentru
Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Organizația Națiunilor Unite și
Uniunea Europeană la care România a aderat de bună voie și nesilită de nimeni
și ale căror reguli, vrei nu vrei, trebuie respectate. Nu joci într-o horă cu
pașii tăi mioritici, ci cu cei europeni sau mondiali.
Consultarea a fost, de fapt, un
semnal pentru modul în care vor fi rediscutate aceste legi. Însăși rediscutarea
lor în Parlamentul României arată cât de „profesionistă” fost majoritatea
parlamentară care a votat fără să gândească, doar la ordin de partid.
2) De ce nu v-ați folosit prerogativele
constituționale de care dispuneți pentru a interveni împotriva protocoalelor
secrete dintre SRI și instituțiile din justiție, prin care s-au încălcat grav
mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituția României?
LS – Protocoalele, de care se face atâta caz, nu constituie obiectul
analizei instituției prezidențiale, ci ale Justiției. Justiția este singura
îndreptățită să dea verdicte în această privință: cât de legale au fost, ce
efecte concrete au produs și cum se va rezolva punctual, caz cu caz, nu
generalist, starea de lucruri generată.
Orice declarație a președintelui în
această privință ar fi dat naștere la comentarii pro sau contra, fără a fi,
însă, rezolvată problema. Să lăsăm Justiția să se exprime.
3) De ce nu ați intervenit public și
prin mijloacele constituționale de care dispuneți pentru a restabili echilibrul
și încrederea în Justiție, atunci când mai mulți magistrați respectabili și
asociații ale judecătorilor – nu politicienii <penali> cum îi numiți dvs.
– au acuzat presiuni grave din partea procurorilor DNA asupra judecătorilor
care conduceau procesele penale având ca obiect dosarele DNA ?
LS – Poate unii nu știu, dar încrederea în Justiția din România a
crescut la 34%, în timp ce încrederea în Parlament a scăzut sub 10%. (Sondaj CURS - iulie 2018)
Amestecul în treburile Justiției nu
este apanajul instituției prezidențiale, lucru demonstrat cu prisosință.
Amestecul vizibil al politicienilor „penali” în treburile Justiției, taxat
prin uriașele proteste ale societății civile (ianuarie și august 2018), demonstrează
dorința lor de a-și ascunde faptele și de a le „legaliza” hoțiile. Modul în care au fost reprimate protestele din
10 august, precum și blocarea cercetărilor Justiției fiind la lumina zilei,
arată clar amestecul PSD prin Ministerul de Interne direct implicat în acest
caz.
Statistica arată că „presiunile grave” ale unor procurori sau
unele sentințe incorecte ale judecătorilor sunt cazuri cu totul izolate, fiind sub
media europeană. Toate aceste cazuri, tot Justiția trebuie să le rezolve prin
instituțiile sale specializate, inclusive cele europene (CEDO) și nu prin clevetirea
„specialiștilor” coaliției în mass
media, prin punctajul dat de la sediul din Kiseleff.
4) De ce nu ați avut nici măcar o
poziție publică atunci când într-un raport al unei comisii parlamentare de
anchetă s-a stabilit că anumite persoane din mediul politic și jurnalistic au
multiplicat și au sustras ilegal documente din arhiva SIPA – documente ce ar fi
putut fi folosite pentru șantajarea magistraților, afectând astfel buna
funcționare a unor instituții pe care aveți datoria de a le apăra?
LS – Lansarea de zvonuri privind sustragerea sau multiplicarea
ilegală de documente, nu s-a lăsat cu nicio sentință în Justiție, așa cum se
procedează peste tot în lume. Când va exista o astfel de sentință, nici nu mai
e nevoie de vreo declarației a cuiva. Cu siguranță, acei „ilegaliști”, dacă există își vor primi pedeapsa cuvenită.
5) Contrar tuturor pozițiilor critice pe
care le aveți astăzi față de adoptarea OUG 92/2018, care a fost convenită în
prealabil între ministrul Justiției și reprezentanții Comisiei de la Veneția,
de ce ați tolerat și nu ați schițat măcar un semn de îngrijorare atunci când
fostul ministru al Justiției Raluca Prună și fostul prim-ministru Dacian Cioloș
au adoptat OUG 6/2016, prin care un serviciu secret a fost transformat în organ
de cercetare penală, încălcând astfel Constituția și legislația privind
securitatea națională, care intră sub incidența responsabilităților
dumneavoastră?
LS – O întrebare absolut de prisos. OUG 6/2016 a fost declarată
constituțională de CCR. Deocamdată, nu s-a dovedit, în Justiție, că vreun
serviciu secret a fost transformat în organ de cercetare penală. Despre OUG
92/2018 să așteptăm opiniile instituțiilor specializate sesizate.
6) În condițiile în care Curtea
Constituțională se pronunțase deja asupra tardivității sesizării dumneavoastră
asupra uneia dintre cele trei legi ale justiției, fiind evident că același
principiu era valabil și pentru celelalte două legi adoptate, de ce ați
persistat în sesizarea lor la Curtea Constituțională obstrucționând astfel
Parlamentul în procesul de legiferare ?
LS – Orice demers al instituției prezidențiale nu urmărește decât să
convingă opinia publică că legile sunt corect elaborate în România. Mai ales
când vin semnale negative din partea specialiștilor. Ca în multe alte cazuri, demersurile
președintelui Iohannis s-au dovedit și în privința legilor Justiției îndreptățite.
A se vedea, spre exemplu, recentul Cod penal cu zeci de articole
neconstituționale.
S-a confirmat, de asemenea, că legile
Justiției sunt departe de a fi în conformitate cu reglementările Comisiei
Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), cu cele ale
Uniunii Europene, și chiar de către Curtea Constituțională a României.
De fapt, nu președintele încearcă
să-și aservească și să obstrucționeze Justiția, ci însăși coaliția majoritară
din Parlamentul României și susținătorii ei fac acest lucru.
A se vedea lanțul de revocări derulate
acest an, în ciuda avizelor negative date de CSM.
7) În calitate de garant al
Constituției, cum vă poziționați față de semnatarii protocoalelor secrete
dintre SRI și instituțiile din justiție, având în vedere că unii dintre aceștia
încă ocupă înalte funcții publice în care au fost numiți de președintele
republicii – unii dintre ei fiind numiți chiar de către dumneavoastră ?
LS – Calitatea de garant al respectării Constituției este una din
principalele atribuții ale instituției prezidențiale. În privința legalității
sau ilegalității protocoalelor, secrete sau nu, numai Justiția se poate
pronunța. Orice antepronunțare, așa cum au făcut-o unele partide, fie la Putere, fie în Opoziție, constituie un amestec grosolan în treburile Justiției.
Să așteptăm procesele în curs,
sentințele și motivațiile, și după aceea se poate exprima o poziție. Nu poți
acuza pe cineva doar pe baza unor zvonuri și interpretarea subiectivă a unora
sau a altora, mai ales din partea celor care au grave probleme confirmate de Justiție.
Constat că lelea Safta a răspuns simplu, fără stufărișul practicat de Tu Dorel în cele
62 de pagini ale raportului de revocare a procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, copiat (sic!),
în mare parte, după cel prin care a propus revocarea Laurei-Codruța Kövesi,
procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. În ciuda avizului negativ al
CSM !
Reamintesc, PSD a mers la Cotroceni cu un document,
în 10 puncte, legat de statul de drept (stoparea abuzurilor, garantarea
independenței judecătorilor și răspunderea magistraților pentru reaua-credință
ș.a.).
Și ALDE, partenerul de coaliție al PSD, a elaborat
un document cu privire la statul de drept în care vorbește toto despre
abuzurile din Justiție, despre protocoalele între SRI și parchete, dar are un
punct esențial care diferă de documentul PSD, referitor la necesitatea ca
Justiția să aibă un ministru independent până când justiția din România intră
pe un făgaș normal.
Așteptăm cu interes răspunsul președintelui
României.
Un lucru specific democrației „originale”
instaurate în România acum 28 de ani de gruparea criminală autointitulată „Frontul Salvării Naționale” !
P.S. CTP, rotweiler-ul presei dâmbovițene: „Singura șansă a lui Augustin Lazăr să scape
de revocare era să fie mort!” În astfel de condiții, mai rămâne ca și Iohannis
să fie „evaluat” și gata s-a terminat cu visul european al României ! Liber la
dictatură ! Originală !...
Vai de-al nostru Centenar, numai jale şi amar !
Toate bune,
Sergiu Găbureac
Informația o problemă ? O rezolvăm împreună !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu