LANSARE LA POALE DE PIETRICICA
Râul Bistrița, care izvorăște din
Munții Rodnei dintr-un circ glaciar aflat la 1.850 m altitudine sub vârful
Gargalău (2.159 m), străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de
Bacău. Cursul superior, până la întâlnirea cu Râul Dorna (la Vatra Dornei),
poartă numele de Bistrița Aurie. Apa Bistriței trece prin orașele Vatra Dornei,
Bicaz, Piatra-Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Bistrița are cel mai lung sector
montan dintre toate râurile românești contribuind, în
decursul timpului, la modelarea munților cu același nume.
De la ieşirea din
Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Depresiunea Cracău-Bistriţa, râul
şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs
din Sarmaţian. Pe acest traseu apa a tăiat atât roci mai dure (Cheile Zugreni cu
versante abrupte) cât şi mai friabile (Broşteni-Borca și aval). Segmentul de la
Broşteni până la Poiana Teiului cuprinde numeroase aşezări rurale.
Cum cea mai ieftină cale de
transport a lemnului, scos din bogatele păduri de pe versanți, era apa
Bistriței, aceasta a fost folosită din cele mai vechi timpuri până la mijlocul
secolului trecut.
După ridicarea barajului
de la Bicaz (1959), la coada lacului format a fost construit viaductul Poiana
Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi
Piatra-Neamţ. Tot pe aici se ajunge la stațiunile Durău și Borsec.
Astfel, drumul plutelor
de odinioară a fost înlocuit cu cel rutier.
O atenție deosebită a acordat
Adolphe Ad. Chevallier ocupațiilor cotidiene ale locuitorilor Văii Bistriței,
lucrul la pădure și creșterea animalelor
rămânând și în prezent principalele
preocupări.
Atât plutăritul, cât și preocuparea
silvicultorilor de regenerare a fondului silvic sunt surprinse în numeroase
imagini luate de artistul-fotograf Adolphe A. Chevallier. Totodată, mai toate
activitățile de la păstorit, la scărmănarea și torsul lânii, la împletit,
țesut, dar și croșetatul / cusutul frumoaselor ii, altițe, cămăși, fețe de
masă, ștergare cu motive populare sau prelucrarea cânepii pentru confecționarea
ițarilor și alte piese vestimentare au fost în atenția sa, precum și
îndeletnicirile cotidiene din gospodărie: aprovizionarea cu apă, lemne,
spălatul rufelor, pescuitul ...
O viață aspră cu multe clipe de
frumusețe și bucurie în sânul naturii !
Sergiu-Marian Găbureac
Lansarea a avut loc, vineri, 8 aprilie 2016, la
Biblioteca Publică Județeană - G.T. KIRILEANU - Neamț
cu participarea dlor Constantin Pațilea, Viorel Nicolau și Sergiu-Marian Găbureac, coordonatorul albumului, trei din cei aproape 20 de colaboratori / consilieri / referenți care s-au implicat activ în realizarea acestui proiect cartofil de mari dimensiuni, derulat în cadrul
Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ a Federației Filatelice Române.
Și acest capitol este distribuit, gratuit, în format pdf tuturor solicitatorilor,
ca și precedentele capitole editate până în prezent, datorită prietenului nostru Emanuel
Toate bune,
Sergiu Găbureac
gsm_as@yahoo.com, Tel.0731 936.615
Bucureşti - 39
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu