LONDRA. PRINTRE FUMIGENE

LONDRA. PRINTRE FUMIGENE

(file de jurnal paranormal) 

Promisesem nepoatelor că vom revedea, în toamnă, capitala supușilor longevivei regine. În ciuda vizitelor anterioare, rămăseseră importante obiective de vizitat. Conform documentării și planificării, în consens, aveam trei: Muzeul de Științe (Science Museum London), Muzeul de Istorie Naturală (Natural History Museum) și vizitarea celei mai mari stațiuni britanice la Oceanul Atlantic,  Brighton.

După un zbor cât se poate de liniștit, ajungem, cu autocarul, la Gara Victoria, de unde mai erau trei pași până la cochetul hotel amplasat într-un cartier pur lodonez. Gloucester. Alesesem hotelul tocmai pentru a fi cât mai aproape de muzee. Lăsăm bagajele și ne aruncăm în metroul ce ne scoate în forfota serii din celebrul Picadilly Circus. O atmosferă superbă ne însoțește pe itinerarul spre Trafalgar Square. Lume din toate națiile Terrei ! Piața este dominată de evenimentul sportiv al anului Campionatul Mondial de Rugby. Copilăria mea a fost plină și datorită acestui sport bărbătesc, plin de nenumărate reguli, ce împiedică încăierarea generală

de pe teren și care dau curs civilizat jocului. Aparent haotic. România a avut la această ediție o frunză de stejar care s-a comportat remarcabil, față de marile forțe ale rugby-ului mondial. Spațiul era plin de tot felul de module ce promovau evenimentul. Până și accesul spre celebra Coloană Nelson era barat. Spre regretul nepoatelor de a nu-și revedea leii dragi. De pe un piedestal, însă, ne făcea cu ochiul un pui de ... dinozaur ! - Atenție ! Vă așteptăm !

Trecem Podul Milenium, încărcându-ne ochii și sufletul cu imaginile serii: Roata Mare (London Eye), Parlamentul și cele înconjurătoare.

Ca de obicei, pe malul Tamisei, artiștii anonimi își făceau numerele de acrobație, dans, mimică sau interpretare muzicală și în acea seară de toamnă târzie. Te oprești la fiecare și nici nu știi cum zboară timpul !

- Hai, copii la culcare, mâine avem o zi grea !

Cu greu traversăm pe celălat pod Tamisa. O trupă de români își strângea tehnologiiile mulțumiți de ziua pe care tocmai o încheiaseră.

*

Cu planul Londrei în față ne îndreptăm spre muzee. Conform schiței am crezut că vom face cam jumătate de oră, dar nici după zece minute ochii văd zidurile masivului muzeu al dinozaurilor. Însuși uriașul edificiu este o realizare de excepție Conceput de Alfred Waterhouse, stil catedrală neogotică, în 1880.

Porțile dinspre Cromwell Road s-au deschis sub privirile noastre, mulțimea invadând curtea. Masiva construcție adăpostește zeci de mii de specii conservate prin diverse metode. Scheletele dinozaurilor, adunate de pe toate meridianele și paralele lumii, atrag milioane de vizitatori. Dinozaurii mecanici fac tot felul de mișcări spre deliciul celor mici. Tyrannosaurus Rex simte omul și scoate sunete ce te înfioară, combinate cu mișcări agresive. Totul este descris ca la carte. Natural.  Centrul Darwin prezintă, conservate, toate creaturile muzeului, de la o micuța broască  până la uriașul dragon de Komodo, ne comunică pliantul.

Galeriile Pământului (fostul Muzeu Geologic) reproduc formarea Terrei, cu întreaga evoluție a continentelor.

Cutremurul pe care l-am simțit, simulat, în Mini Europa de la Bruxelles, recreează senzațiile date de un seism real cu efecte audio-vizuale și urmările lor devastatoare.

Reușim să vizităm cam o treime din uriașul muzeu, lăsând fluturii și alte specii pentru o vizită viitoare. Timpul ne presa ! 
Alături, ne aștepta Science Museum London ce cuprinde una dintre cele mai complete colecții de gen din lume. Muzeul este organizat în stil modern pe zone de activități interactive. Și aici e imposibil să vezi totul într-o singură vizită.

Surprize peste surprize ! De la primele invenții ale lui homo erectus la Racheta lui Stephenson, la becurile lui Edison, primele automobile, avioane până la întâiul computer (ce ocupă un mare spațiu) și modul lunar al misiunii Apollo 10 (18-24 mai 1969), care a coborât până la 14 km deasupra solului Lunii. Obiectivul a fost identificarea viitorului loc de aselenizare, trei luni mai târziu, a modulul lunar Vulturul din misiunea Apollo 11. „Un mic pas pentru om ...”

Extratereștrii au oferit atunci echipajului un bizar „concert” ! Live ! Rămas și în ziua de azi un mare mister ! 

Ultimul etaj al muzeului este destinat în întregime jocurilor tehnice, copiii, dar și adulții, fiind entuziasmați de experiențele pe care le pot face ei însiși. Fizica și chimia își destăinuie aici multe taine. Exclamațiile și țipetele pe toate tonalitățile creează o hărmălaie de nedescris. Bucuria este la ea acasă !

- Hai, să mergem, ne apucă seara și trebuie să ajungem și la Tower Bridge !

Spre casă o luăm prin Hyde Park și Kensington Park. Toamna își punea tot mai mult amprenta ruginie. O ușoară nostalgie îmi străbate gândurile !

*

  Ne pusesem în gând să trecem, în drum spre pod și prin noul centru economico-financiar. Să vedem de la poale celebrul Ou londonez (The Egg), pe care l-am tot admirat de pe celălalt mal în excursiile anterioare. La ieșirea la suprafață din subteranele metroului, o ușoară burniță ne tot amenință.

Pe măsură ce ne apropiem de celebrul pod, baierele cerului se deschid tot mai mult. Renunțăm la intrarea în noul cartier, urmând malul Tamisei. O ceață deasă acoperă tot mai mult malul opus, încât The Shard (310 m) părea desprins din Războiul stelelor. O Londră altfel de cum o știam din vizitele anterioare, de o frumusețe incredibilă și pe timp de ploaie. Noaptea.

Ploaia deveni torențială. O clipă am fost tentat să dau semnalul retragerii. Dar cum să renunți la traversarea minunii tehnice ? Doar o secundă să punem piciorul pe mijlocul podului ! În pas alert ajungem pe celălalt mal. Minune ! Ploaia se oprește. Facem la dreapta și tot înainte !
- Uite corabia piraților ! Uite ... Amintiri, amintiri ! Drumul spre stația de metrou părea să nu aibă sfârșit. Umezeala își spune cuvântul ! Suntem la poalele turnului eliberat de tirania cețurilor. Coborâm în hrube și luăm metroul spre casă. Caloriferele au fost luate cu asalt. - Doamne, ce zi superbă, în ciuda ploii de seară ! Sau poate tocmai de aceea !

*

Brighton este un oraș pe coasta de sud a Regatului Unit fiind cotată ca principala stațiune turistică maritimă. Britanică. Pe coasta Atlanticului. Brighthelmston a devenit o stațiune termală importantă în secolul al XVIII-lea, căutată mai ales după construirea căii ferate (1841). Veniturile celor peste 550.000 de locuitori și ale Primăriei sunt asigurate, în mare parte, de turism cu un trafic de peste 8 (opt) milioane de turiști. Anual.

Orașul este și un important centru de educație, cu două universități și o rețea de peste 40 de școli de engleză. Cu profile diferite.

Străbatem faleza ușor învechită, organizată în stilul marilor stațiuni, de la un capăt la altul sub razele unui soare de toamnă generos. Nu există fir de nisip, faleza fiind plină de pietriș de mărimea ouălelor de toate speciile. Hotelurile,  aliniate englezește, sunt departe de mal și au mari peluze cu gazon, pe care fac plajă turiștii.

Paranormalul funcționează și aici ! Zâmbim unui cuplu de seniori și aflăm că soțul a lucrat în România, având amintiri foarte plăcute despre țara noastră.

Luăm masa la unul din nenumăratele Fish&Chips de pe malul oceanului, după care ne îndreptăm marele dig, cu parcul de distracții.

Brighton Pier și Marine Palace aflate pe un ponton construit pe piloni în plin ocean (1899) atrag atenția prin traseele pentru mașinuțe, săli cu jocuri, tot soiul de tarabe cu suveniruri sau de-ale gurii.

Vii la Bringthon și pentru marele acvariu plin de toate vietățile oceanului plus infirmeria pentru uriașele broaște țestoase. O luăm, apoi, spre calea comercială a orașului. Stabilisem de acasă, că aici se vor face cumpărături.

Cum am obiceiul să stau pe la ușile magazinelor, neavând o atracție desebită spre interioarele lor, mai fac câțiva pași pe străduțele din jur. Văd Pavilionul Regal a cărui construcție, începută în 1787 pentru prințul George de Wales, este o îmbinare de forme boltite și elemente ascuțite ce încântă privirea.

La întoarcere, am surpriza să văd un skeatboard în brațele nepoatei mijlocii ! Cea mică își făcuse plinul cu alte minuni ! Cea mare era ușor bosumflată că nu și-a putut cumpăra cărțile găsite pe internet. Alo, paranormalul ! Librăria, închisă dimineață, avea acum ușile larg deschise. Intrăm și culmea, ambele volume erau etalate unul lângă celelălat ! Mai rămăsese nu știu ce parfum de luat ca totul să fie bine. Intrăm într-un mall și aud un țipăt ! În față era firma pe care o tot căutase pe strada comercială ! Ce ți-i și cu internetul ăsta ?! Cum te dezinformează !? Toată lumea e fericită !

- La gară, copii !

Trenul ne duce iute acasă obosiți, dar mulțumiți după o zi plină de Brighton. Luna uriașă ne însoțește zâmbind complice spre sacoșele cu cumpărături.

*

Deși avionul decola abia după amiază, la nouă și jumătate ieșim din hotel spre Stația Victoria. Cu gândul la Dutty Free din aeroport ! Mai puțin subsemnatul ! Nu te joci, însă, cu vox populi ! Înainte de asta am dat o raită prin cartier. Bineînțeles cu skateboardul !

Autocarul care trebuia să ne ducă la aeroport nu apare. Nici următorul. Lumea intră într-o ușoară stare de neliniște. Noi, aveam timp berechet ! Abia după al treilea nevenit, ne îngrijorăm. Vrem să luăm un taxi, dublând suma. 20 de lire ! Nu vrea nimeni să meargă la aeroport. Ceva mă face să supralicitez cu 100 de lire. Nimeni nu se încumetă !?!...

Schimbăm firma de transport apelând la alta din apropiere. Tocmai pleca primul autocar după o pauză de câteva ore ! Am înțeles că tot centrul Londrei a fost blocat de aseară din cauza unor incendii sau a unor imigranți !?! Sau a unor incendii provocate într-o stație de metrou !?! Autocarul o ia pe străduțe total inadecvate. Cu viteza melcului. Am înțeles cum e să faci 10 metri într-un sfert de oră ! Timpul zboară cu viteză cosmică ! Noroc cu un tânăr. Ne încurajăm reciproc. - Nu e nicio nenorocire dacă pierdem avionul !

Ajungem la o oră și ceva după decolarea avionului nostru. Următorul la 21,30 ! Cu plata diferențelor de rigoare. Noroc cu casa de schimb a dlui Șmil ! Până încep formalitățile, Skateboardul, pus din nou în acțiune pe spațiile largi ale sălii aeroportului, atrage atenția a doi luptători antitero. Care apar ca-n filme ! De unde au ieșit ?!?

La controlul bagajelor, trei dintre ele o iau la stânga ! Warning ! Primul lucru confiscat este skateboardul ! Lacrimi șiroaie ! Al doilea element terorist găsit de vameși este recipientul Disney luat pentru a duce lichide la școală. Rămăsese un rest de apă pe fund. Beau apa și totul e în regulă ! Ei, la al treilea bagaj, al ardelencei, căutări îndelungate ! Scannerul arată ceva ce nu putea fi depistat. În sfârșit, este găsită arma secretă. Un flaconel cu nu știu ce lichid pentru păr ! Confiscat ! 

Urcăm în avion. Surpriză ! Toate biletele noastre erau pe rândul I ! Se fac permutări, copiii neavând voie în față. Decolăm. Oboseala își spune cuvântul.

- Cum ? - Am ajuns acasă ? În miezul nopții, suntem așteptați de membrii familiei. - Ce a fost ? - Ce s-a întâmplat ? - Mai nimic. Așa și așa ! Nici mass media noastră nu a relatat prea multe. Ceva fumigene într-o stație de metrou. Era stația din care vroiam să plecăm spre aeroport.
Noroc că am ales varianta cu autocarul !
La puțin timp a urmat Parisul ! Fără noi la fața locului ! 

Toate bune, 

Sergiu Găbureac

VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,

http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3,

gsm_as@yahoo.com,  Tel.0731 936.615

Bucureşti - 39

Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună.