BUCURIA GOLULUI
În viață am avut parte de multe, dar
pe stadionul Dinamo, nu credeam să ajung vreodată. Numai când mă gândesc la cum
s-a născut echipa, ca și surata ei Steaua, la câte mânării tovărășești au făcut
generalii ei, apoi patronii-samsari postdecembriști, falsificând decenii
întregi campionatul primei diviziei a țării,
am o stare de disconfort. Moral și patriotic.
Echipa de suflet, Rapid, și-a
trăit din plin umilința. Se ajunsese la paroxism cu romanticul patron-chelner propulsat VIP. De cine ? Mister !
Am
devenit fan Rapid prin anii '50. Pe strada cu nume celebru, Ion Roată, din
Bârlad locuiau și trei familii de ceferiști. Influența lor a fost determinantă
în a-mi alege echipa din divizia A.
În Bârlad, alt sport a fost și este la
putere. Rugby-ul.
Prin liceu chiar am cochetat cu jocul bărbătesc și, totodată,
elegant, sub bagheta marelui jucător de națională, Crișan. Și don Juan al
târgului.
Eram o gașcă de copii, Vili, Toli,
Gică, Viorel, Tache ..., uniți, ca orice gașcă.
În bune și în rele. Ar fi fost invidios chiar și celălalt Ion. Din Humulești.
Poznele noastre fiind mai rafinate. Deh, ca la oraș ! Numai domn Tașcă,
săracul, știe de câte ori i-am vandalizat frumoasa livadă ! Oricum, erau fructe
pentru toți, de mai vindea, bietul om și la piață. Sau atacul, de toamnă, la
viile din Crâng. Învățam repede la antrenamentele nocturne, de neuitat, cu
soldații din multele regimente, românești și sovietice. Luptele din filmele timpului fiind reconstituite, în amănunt, în râul-râpă din spatele grădinii bunicii ...
Sâmbătă, 13 iulie a.c., F.C. Rapid a
fost nevoită să susțină meciul hotărâtor pentru continuarea în prima ligă, cu teamul Concordia ! Chiajna. Una dintre echipele comunale ce au infestat
campionatul în ultimii ani. Și asta a contribuit la practicarea, în
ultimul deceniu a unui fotbal de maidan, pe stadioane de maidan, cu valize
doldora, arbitraje măsluite ... în loc să facem un campionat de criză de 10-12
echipe.
Am strâns din dinți, mi-am luat de leul
de biserică semințe și am purces spre stadionul din groapă. Un stadion schilod,
încremenit în comunism. Patronii, civili sau generali, nu au știut decât să mulgă
clubul și să-l lase în paragină.
Schelete de beton rânjesc, neterminate, de ani de zile.
În plin buricul Bucureștilor !
La amenajarea stadionului, Jiji de la Jilava conduce detașat. Ca și la mânării.
Nu mai erau bilete ! Nu era să rămân pe afară tocmai acum !
Paranormalul îmi ridică mânuțele sus și trec prin trei filtre. Oamenii de ordine și control sever își fac meseria. Pipăie suplimentar, mai ales pe fetele doritoare de spectacol fotbalisic.
Nu am înțeles de ce m-au pipăit de două ori !?!
Nu am înțeles de ce m-au pipăit de două ori !?!
Cu siguranță, spre a se convinge că nu am asupra mea niciun obiect contondent, deși eram în pantaloni scurți !
Galeria era, deja, în faza finală de
încălzire. Steaguri, doba mare, dobe mici, bannere, petarde, fumigene ... și
strigături. Care de care mai colorate. Ca la meci, deși, unii am fi vrut să fie
ca la operă.
Cred că aici mai avem de lucrat.
Ar fi necesară implicarea, pe
bune, a unor profesori de muzică, inclusiv de la conservator, care să-i învețe pe
fani cum să se manifeste cântând.
Altfel, nu-mi explic cum reușesc cei din
Occident să dea adevărate spectacole sonore. La coregrafie și umor suntem cei mai buni !
Câțiva aveau ce aveau cu mamele
jucătorilor adversari și morții lor, fețele lor exprimând multă inteligență ! Per
ansamblu, atmosferă de mare meci !
Care pe care !
Celebrul arbitru, cu înclinații
dovedit steliste, fluieră tot și ne trezim conduși cu un gol. E drept că și
jocul lăsa mult de dorit.
Ambele echipe s-au pregătit, tot timpul, pentru
liga a doua.
De unde să știe ce șansă le oferă Mitică de la ligă ?
Cine nu cunoaște galeria rapidistă,
ar spune că s-a lăsat liniștea.
Aici e deosebirea față de echipele stindard ale
corupției în fotbalul românesc. S-a declașat o isterie generală cu săgeți
otrăvite asupra gazdelor meciului, steliștilor, Mitică, la brutărie ! Hoții !
Mafie !
Sandu, tartorul federației, este trimis spre alte orizonturi ...
Un
pompier se chinuie să stingă, într-o găleată, o fumigenă ce nu se lăsa înecată,
trei fete țipau ca din gură de șarpe, un tânăr dolofan, 50 de kg pe un picior,
ca mai toți tinerii zilelor noastre, transpirat vroia să intre pe teren ... Decibelii erau la maximum. Pe fondul ăsta,
au loc ratări incredibile, fanii cei mari, din ceruri, nehotărându-se cui să
lase mingea să rupă plasa !
Doamne și vine golul ! Cartierul a
luat foc. Smurdul a tresărit din toate încheieturile. Arafat era pe poziție
pregătit cu de toate.
Tulumbele pompierilor s-au ridicat amenințător ! Bodygarzii și-au supt
burțile, intrând în dispozitiv pentru lupta corp la corp ... trupele speciale, din spatele tribunelor, jubilau, dubele erau cu motorul pornit. Nu a fost
cazul.
Abia în prelungiri, după golul
salvator, au loc lupte. Amicale. În teren.
Se împart, cu generozitate cartonașe roșii și meciul ia sfârșit.
Fiesta începe !
Se împart, cu generozitate cartonașe roșii și meciul ia sfârșit.
Fiesta începe !
Noul patron are de ce să fie
fericit. Pe stadion se cântă la unison șlagărul verii Bagă banu ! Mare adevăr ! Dacă vrem să avem echipă, trebuie
antrenor nou și câteva achiziții grele. Mai sunt și vechi jucători potenți.
Coman, hai acasă !
Entuziasm
și exuberanță, asigurăm noi, fanii.
Suntem peste tot acasă !
Hai, Rapiduuuuuuuuuuuuuuuuuuu !
Hai, Rapiduuuuuuuuuuuuuuuuuuu !
Și tu, și tu, și tu ai votat la
referendum ! ...
Poporul a decis !
Băsescu e demis !
Sergiu Găbureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Problemă cu informația ?
O rezolvăm împreună !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu