Pe urmele lui Eminescu (VII) Ținutul NAMȚ
Ultima zi. Ne
pregătim de părăsirea frumoaselor plaiuri cu oameni primitori,
unde ne-am
simțit boieri. Câteva zile.
Aș fi vrut să revenim pe la Tg. Neamț - Varatec - Agapia - Piatra-Neamț - Bacău de unde reluam drumul întins spre domiciliu, dar ne mai trebuia o zi.
Aș fi vrut să revenim pe la Tg. Neamț - Varatec - Agapia - Piatra-Neamț - Bacău de unde reluam drumul întins spre domiciliu, dar ne mai trebuia o zi.
Voi face acest traseu Pe urmele lui Eminescu, din nou, virtual.
Admirăm seculara Cetate, azi în toată măreția ei de odinioară, ridicată de
domnitorul Petru al II-lea Mușat, și întărită de însuși Ștefan cel Mare.
Niciodată această cetate nu a putut fi cucerită prin forță.
La Humulești, regăsim leagănul copilăriei lui Nică a Petrei, inclusiv cireșul mătușii Măriuca.
Trecem pe lângă Casa memorială a Veronicăi Micle cu alți plopi fără soț vizavi.
Aici Veronica organiza serate literare la care a participat și Mihai Eminescu
după întoarcerea sa de la Berlin în 1874.
Doar 20 de minute până la Monastirea Neamț, cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activității monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea monastirii este Petru I Mușat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută. Pe amplasamentul mănăstirii existase însă o bisericuță și mai veche, din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului. A doua biserică, Sfântul Gheorghe, este încorporată în zidul de incintă.
În vara anului 1933 intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei Iacob.
Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
Putem vizita, turnul-clopotniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic Veniamin Costache, Sala Tiparului, cea mai mare și mai veche bibliotecă monastirească (18.000 volume), care a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei medievale românești, precum și un muzeu cu o colecție de artă bisericească. Specific este aghiazmatarul circular din fața monastirii, unde se face sfințirea apei la hram. În biserică se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparține ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare,
În vara anului 1933 intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei Iacob.
Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
Putem vizita, turnul-clopotniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic Veniamin Costache, Sala Tiparului, cea mai mare și mai veche bibliotecă monastirească (18.000 volume), care a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei medievale românești, precum și un muzeu cu o colecție de artă bisericească. Specific este aghiazmatarul circular din fața monastirii, unde se face sfințirea apei la hram. În biserică se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparține ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare,
iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui Petru Rareș.
La Agapia, cu biserica Monastirii (1642), pictată de Nicolae Grigorescu
între anii 1858-1861, zărim „codrii de aramă” și „pădurea de argint”.
Frumoase
locuri, cu tradiții și obiceiuri străvechi imortalizate
de artistul fotograf
moldovean Adolf A.
Chevallier, născut la Barnar în 1891.
Următorul popas la PIatra-Neamț al cărui nume a fost atribuit asteroidului cu indicativul 100897 de către Alfredo Caronia (care trăiește acum în acest oraș),
descoperit în timp ce era la San Marcello (Italia) în 1998.
S-au găsit artefacte de acum 14.000 de ani la Poiana Cireșului !
Pe Bâtca Doamnei se văd vestigiile cetății dacice, cu rol strategic, Petrodava (sec. II î.Hr.) pomenită de Ptolomeu (!). Numeroase dovezi arheologice și de ordin numismatic sunt în
Muzeul de Istorie (fondator, pr. C-tin Matasă).
Mi-amintesc de o altă cetate Petrodava (sec. XV), ștefaniană, de pe culmile Orheiului, vizitată imediat după 1989, moment în care am ratat reunirea neamului românesc !
Vizităm Curtea Domnească a lui Ștefan cel Mare cu Biserica (1498), Turnul (1499) și ceva ziduri. De pe peronul frumoasei gări, controversatul general Ion Antonescu a dat celebrul ordin „Vă ordon treceți Prutul !” Una din greșeali a fost că a trecut Nistrul.
Teatrul Român sau Teatrul Roxy (1872), ridicat de un mecena local.
Mai putem vedea celebra colecție de pești fosili descoperiți la poalele Pietricicăi de prof. Mihai Ciobanu păstrată la Muzeul de Științe Naturale.
V. A. Urechia, Nicu Albu, cel mai bun primar al orașului, cel care a realizat parcul amintit, călătorul Calistrat Hogaș, pictorul suprarealist Victor Brauner, Anton Vorel, farmacist, artistul fotograf Adolphe Ad. Chevallier, pr. C-tin Matasă, enciclopedicul Gh. Teodorescu-Kirileanu, consilier de taină a trei regi, Ioan I. Costinescu, primar al Bucureștilor,
medicii Alfred T. Sapse, Leon Sculy Logothedis, întemeietorul școlii de chirurgie ieșene
sau cei patru frați Lalu, constructorii Roger Bolomei sau Carol Zani ...
Aici e și superbul Muzeu al civilizaței Cucuteni (5.600 ani)
la mare concurență cu artefactele culturii miceniane.
Localitate a fost vizitată de trei ori de Ion Luca Caragiale, între 1881 și 1882, în calitate de revizor școlar. Aici găsește sursa inspiratoare pentru personajul cona Joițica din capodopera
O scrisoare pierdută, în persoana aprigei învățătoare Zulnia Isăcescu.
Nu-i exclus ca și atmosfera de la Union să fi fost inspirată de Grădina Splendid. 
La această instituție, se află una dintre cele mai complete colecții ale ziarului Timpul.
În calitate de revizor școlar, Mihai
Eminescu este trimis la Şcoala Nr. 1 de Fete
din oraşul Roman (jud. Neamț), actuala Şcoală Vasile Alecsandri, pentru
a efectua un control, realizat pe 26 martie 1876, la sugestia ministrului de
resort în urma unei sesizări.
inspecţiei, trimise Ministrului
Cultelor şi Instrucţiunii Publice, demonstrează solidele sale
cunoștințe privind procesul instructiv-educativ al învăţământului românesc din
acea perioadă. O
concluzie se referă la învăţarea mecanică,
copiii însuşindu-şi noţiuni despre care nu ştiau ce înseamnă. Lucru valabil și
azi. „Rugându-vă să consideraţi că învăţământul
mecanic este cel general în şcolile noastre, de vreme ce lipsa de cunoştinţe
pedagogice e asemenea generală, sunt de părere că într-o dezvoltare normală a
învăţământului pedagogic o asemenea directoare nici n-ar fi cu putinţă şi nici
ar trebui suferită, dar în împrejurările de faţă această şcoală e la nivelul a
cel puţin 50 la sută din şcolile noastre de fete“.
Mihai Eminescu în fața Bibliotecii Publice din Bicaz (2015, sculptor L. Tudorache)
Doar câțiva pași la Palatul Regal, unde Chevallier are privilegiul să facă o sesiune foto
cu familia regală aflată aici în refugiu în timpul Primului Război Mondial.
De la Bacău, unde ne-a fost ghid gastronomic colegul băcăuan Vilică Munteanu,
continuăm drumul spre capitala Țării Mioriței.
La coborâre, o ultimă
fotografie de grup. Multe
mulțumiri colegilor pentru unele fotografii !
Pe data viitoare !
GSM între 18 și 22 iunie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu