Emisiunile CLUJ 1919 şi ORADEA 1919 (I)

De ce-i frumoasă filatelia !

Emisiunile CLUJ 1919 şi ORADEA 1919 (I)

Până acum, în niciun articol sau lucrare, scrise şi publicate de-a lungul anilor, privind  erorile, varietăţile sau curiozităţile filatelice româneşti nu am inclus piese din cele două emisiuni poştale uzuale realizate, în 1919, la Cluj şi Oradea.

Este pentru prima dată când exprim un punct de vedere scris asupra acestor emisiuni. Bineînţeles având ca subiect de bază ceea ce mă preocupă de o viaţă. Ca filatelist. De ce ? Întrucât în jurul acestor emisiuni, realizate în condiţii unice în istoria poştală a României, persistă numeroase poveşti, care mi-au impus o anumită rezervă. Şi nu sunt singurul. După ce am cercetat ani de zile fenomenul, din păcate nu pot spune că am epuizat toate variantele, am ajuns la concluzia includerii unor piese din aceste emisiuni în viitoarea ediţie a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI, CURIOZITĂŢI, VARIETĂŢI FILATELICE.  

Bineînţeles, voi introduce doar acele piese, pe care le-am văzut şi studiat, care îndeplinesc statutul de eroare, curiozitate sau varietate filatelică, conform definiţiilor formulate cu ani în urmă, de la primele materiale publicate pe acest subiect.

De aceea, cred că e bine să public concluziile la care am ajuns, înainte de cuprinderea atipicelor în viitoarea ediţie a catalogului. Dezbaterea, întotdeauna, a clarificat multe necunoscute, contribuţiile membrilor Clubului CEI PESTE 300, îmbogăţind substanţial noua ediţie.

1. Emisiunile de mărci poştale uzuale CLUJ 1919 (39 de timbre) şi ORADEA 1919 (66 de timbre) realizate prin supratipărirea unor timbre din diverse emisiuni ale administraţiei poştale maghiare, au fost realizate dintr-o necesitate poştală, fiind varianta cea mai rapidă şi la costuri minime. E vorba de milioane de exemplare, cu tiraje bine contabilizate de lucrătorii poştali. Nu discutăm aici amprenta politică. Fără îndoială, ea s-a manifestat puternic în contextul evenimentelor cu adevărat istorice pentru întreaga planetă. Mai întâlnim o situaţie oarecum asemănătoare, desigur într-un alt context politico-economic, în 1952, când 78 de mărci poştale emise anterior au fost supratipărite ca urmare a reformei monetare.

2. Aceste emisiuni nu au avut caracter provizoriu. Dacă inflaţia nu ar fi erodat puternic moneda naţională, aceste mărci ar fi fost folosite în continuare.

3. Emisiunile au fost executate în urma deciziei Direcţiei Generale a Poştelor şi a instrucţiunilor Direcţiei Centrale PTT Sibiu (Telegrama nr. 1109/13.05.1919), între 23 mai şi 26 iunie 1919 la Cluj şi conform procedurilor cuprinse în Instrucţiunea nr. 3235/1919 a Consiliului Dirigent, Direcţiunea Centrală PTT Sibiu între 9 septembrie şi 25 octombrie 1919. Anumite realităţi, constate pe parcursul cercetării, mă determină să cred că cele două instrucţiuni nu au fost identice, chiar dacă au emise de aceeaşi instituţie. Cu siguranţă, la date diferite.

Procedurile au fost minuţios redactate, ca pentru orice altă emisiune de timbre, luându-se măsurile specifice pentru asigurarea securităţii predării, tipăririi şi preluării produselor rezultate. Reamintim că, regimul mărcilor poştale este similar cu cel al emiterii bancnotelor şi hârtiilor de valoare.

În instrucţiunea pentru Oradea există o propoziţie cheie. ”Cantităţi mai mici de cinci coale nu se vor surjarja.”

4. Timbrele supratipărite nu au avut caracter local. Puterea lor de circulaţie fiind identică cu celelelate mărci poştale ale Regatului România.

5. Sunt două emisiuni diferite, justificate atât de documentele de emitere diferite, cât şi a modului de paginare diferit ale formelor de tipar ale supratiparului. Grosso modo: majuscule la Cluj şi minuscule la Oradea. 

6. Cele două emisiuni au fost retrase din circulaţie, la 31 decembrie 1921 (Ord. Nr. 72.090/1921 al Direcţiei Generale PTT), din cauza inflaţiei, fiind predate la Direcţia PTT Cluj. În final, au ajuns la depozitul D.G.P.T.T. Bucureşti.  

7. Tirajele, la majoritatea valorilor, au fost mai mult decât suficiente faţă de cerere. Poştală şi filatelică. Timbre din ambele emisiuni (cele cu tiraje mari), CLUJ 1919 şi ORADEA 1919, au fost date funcţionarilor PTT drept salariu. Istoria s-a repetat cu emisiuni poştale ale anilor 1945-1950 sau cu emisiuni ale anilor 1992, 1993 şi 1994, incluse în primele anuale ale sindicaliştilor Poştei Române. De asemenea, cantităţi însemnate au fost achiziţionate de comercianţi şi filatelişti ai timpului.

În instrucţiunea de la Oradea mai există o precizare interesantă. Câte 20 de coli, din fiecare valoare, au fost puse la dispoziţia Direcţiei Generale a PTT pentru Biroul Internaţional UPU, Albumul oficial, Palatul Regal şi membrii Guvernului şi alte 20 de coli pentru Consiliul Dirigent.

Astfel, se explică raritatea valorilor la care nu au fost supratipărite mai mult de 40 de coli (= 4.000 exemplare). Rare sunt şi valorile efectiv circulate poştal. E normal ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu piesele care prezintă abateri de la mărcile poştale standard.

Cert este faptul că emisiunile în seturi complete sunt o adevărată raritate pe piaţa filatelică. Teoretic ar exista 500 seturi complete la CLUJ 1919 şi 600 seturi complete la ORADEA 1919. Ţinând cont de precizările din instrucţiunile oficiale. Altfel, unii coboară numărul până la 300, respectiv 200 de seturi şi chiar mai jos !

Cercetătorul Marcel Şapira afirmă că în Conservatorul Poştal, azi Muzeul Naţional Filatelic, nu există nici urmă din aceste coli. Am să rog Federaţia Filatelică Română să facă demersuri la Biroul Internaţional UPU pentru a vedea dacă au dispărut şi de acolo. Aşa cum din Muzeul Naţional Filatelic al României au dispărut sau au fost înlocuite cu falsuri sute de exemplare din emisiunile Cap de bour şi postclasice !

Literatura filatelică e plină de tot felul de poveşti de tip vânătorul şi pescarul. Nu voi dezvolta astfel de texte, ţinând cont, ca de obicei, de conţinutul deciziilor oficiale şi realitatea generală. Şi asta, nu numai pentru că acţiunea s-a petrecut în Ardeal ! Mă refer la seriozitatea semenilor de pe aceste plaiuri, dar şi la rigorile administraţiei noastre poştale, care erau stricte. Nerespectarea lor atrăgând sancţiuni severe. În acele vremuri. Au fost supratipărite peste 14.000.000 de timbre în condiţii nu tocmai profesioniste.
8. Interesul faţă de aceste emisiuni a fost constant scăzut. O motivaţie fiind tăcerea, mai mult sau mai puţin premeditată, asupra acestei pagini de istorie poştală românească. În contextul în care filatelia românească a fost permanent faultată chiar de decidenţii administraţiei noastre poştale, nici în prezent nu există o cerere foarte mare din partea colecţionarilor, în ciuda ofertelor de tot felul apărute în clasoarele colecţionarilor sau pe rafturile magazinelor on line, la preţuri mai mult decât accesibile. Se pot achiziţiona coli întregi la valorile cu tiraje mari la preţuri mai mult decât rezonabile.  

9. Falsuri, se pare, că au fost executate la toate valorile. Mai ales la valorile cu tiraje mici. În mai multe locaţii ale Europei !?! Uneori, falsurile sunt uşor de recunoscut.  Alteori ... până şi parafa expertului Szalay a fost falsificată ! Aplicată chiar şi pe piese orginale !...

Ce nu face omul pentru un ban uşor de câştigat !

După cum ne atrage atenţia gurul Marcel Şapira, nivelul unu de recunoaştere a unei piese orginale îl constituie prezenţa a două puncte înainte de R /ROMANIA/. Sus şi jos (Fig.1). Nivelul doi, implică posesia unei coli. Pentru emisiunea CLUJ 1919. La emisiunea ORADEA 1919 lucrurile sunt un pic mai complicate. Pentru a ajunge la nivelul expert e bine să apelaţi la bibliografia prezentată la finalul studiului, numărul experţilor fiind mai mic decât al celor care înţeleg teroria relativităţii.

Lucrarea Höhere Philatelie die Phliatelie der Zukunft a lui Adalbert Béla Szalay, apărută la Sibiu în 1935, ocupă, în această privinţă, un binemeritat prim loc, chiar dacă cuprinde şi poveşti uşor subiective privind anumite momente ale tipăririi celor două emisiuni.  

(va urma)

Orice completare este bine venită !

Toate bune,

Sergiu Gãbureac

VIZITATI –

http://blogulluigabu.blogspot.ro/,

http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3, 

Tel.  0731 936.615 - 0752 975.130