UN REGAT BIBLIOTECONOMIC

UN REGAT BIBLIOTECONOMIC

Vecinii noştri, bulgarii, au alocat veniturile obţinute din vânzarea producţiei de petele de trandafir, timp de trei ani, pentru construirea noului sediu al bibliotecii lor naţionale. Asta cu ceva timp în urmă.

Şi la noi au fost, de-a lungul deceniilor, intenţii bune. S-a propus, la un moment dat, chiar alocarea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei de turţ dintr-un singur semestru. Dar de fiecare dată s-au găsit diverse motive, care au amânat punerea în practică a propunerii. Unul era că turţul avea prea multe volume.

Noroc cu bătrâna Europă şi împreună cu minunaţii noştri arhitecţi s-a reuşit finalizarea unui proiect demarat acum 26 de ani. Cu foarte mulţi bani.

Să nu auzim că şi aici au intervenit şpăgarii extratereştri !

Din păcate, în toţi aceşti ani, s-au pierdut, pe diverse căi şi din multiple cauze, mii de documente. Milioanele de cărţi neinventariate, fără a avea asigurat un adăpost sigur, au constituit o atracţie pentru multe rozătoare. La propriu şi la figurat.

Acum chinul tezaurului biblioteconomic românesc încetează.

Toţi avem mari aşteptări de la colectivul acestei instituţii.

Şi pe bună dreptate.

Întodeauna am afirmat că activitatea bibliotecarului înseamnă o împletire armonioasă între munca fizică şi intelectuală. Spaţiile actuale oferă itinerarii favorabile mişcării şi păstrării unei condiţii fizice excelente. Pe colegii de la Naţională îi aşteaptă, însă, şi o uriaşă muncă intelectuală, căci multe lucruri sunt de adus la standardele lumii biblioteconomice.

Mai adăugăm şi retrocedarea bibliotecilor private confiscate în cadrul mult celebrei acţiuni CONACUL, de la începutul anilor ’50. Despre care nimeni nu suflă o vorbă.

În sfârşit, avem un sediu de Bibliotecă Naţională la standardele lumii civilizate. Cred că de aceea nici nu eram primiţi în spaţiul Schengen. Ei ştiu ce înseamnă structurarea celui mai mare serviciu civil de informaţii al unui stat, considerat pilon de bază a evoluţiei unei comunităţi. Vezi Biblioteca Publică.

Mai rămâne finalizarea Catedralei Naţionale. Atunci, putem spune că naţiunii române i se deschide o nouă perspectivă. Lanţurile energetice, spirituale, culturale şi educaţionale se pot reface spre binele tuturor în scurt timp. Mai trebuie doar voinţă politică. Iar Managerul şef al programului Terra, se se îndure de noi, poporul român, şi să ne dea mintea cea de pe urmă.

Sunt ceva semne. 

Urez Bibliotecii Naţionale a României şi colectivului viaţă lungă în noul sediu, să crească, să sporească şi să ne bucure cu realizările de peste ani.

 

Ultima oră !

Un poliţist a fost surprins de colegi în timp ce vroia să împrumute Critica raţiunii pure de Immanuel Kant. Supus unui intens interogatoriu, poliţistul a susţinut că se interpretează greşit gestul său şi nu e cu nimic vinovat.

"Nu o luam pentru mine. Jur ! M-a rugat un prieten să-l ajut. Era o carte grea şi nu avea maşină. Nu am nicio legătură cu imersiunea dihotomică în subconştientul iraţional al sinelui şi, sincer, nici nu sunt apologet al kantianismului", a declarat acesta superiorilor.

Şefii nu s-au lăsat convinşi. "S-a observat, de mai mult timp, ceva ciudat la el. Mereau era primul care termnia de citit numerele de înmatriculare !", a spus purtătorul de cuvânt Ciocan.

Totodată, IJP-ul a declanşat o altă anchetă deoarece există mari semne de întrebare vizavi de cei doi poliţişti care l-au surprins pe subcomisarul inculpat. "Ce căutau ei în preajma unei biblioteci publice ? Există indicii serioase privind existenţa unei întregi filiere de poliţişti cu asemenea apucături".

5.05.2012