LONDRA, VENIM (V)
După prânzul bine meritat, facem ordine în bucătăria hotelului, în care cele mici s-au simțit ca acasă, și plecăm spre obiectivele prevăzute în
programul după amiezii.
programul după amiezii.
Revenim în Piața Trafalgar, sub privirile țanțoșului cocoș (galic !?!), spre marea mirare a porumbelului autohton, și intrăm la National Gallery,
cel mai mare muzeu de artă britanic.
cel mai mare muzeu de artă britanic.
Donațiile
și achizițiile, făcute de-a lungul timpului, au făcut ca sălile sale să
găzduiască tablouri semnate celebrități ca Rembrandt, Tiziano, Vincent Van
Gogh, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rubens, El Greco, Goya ... fiind reprezentate multe școli de pictură.
Din Evul Mediu până în prima jumătate
a secolului al XX-lea.
Ultima
mare achiziție a fost cea din 2004. În schimbul a 22 milioane de sterline, sumă oferită de un duce, National Gallery a intrat în posesia de drept a tabloului
Madonna dei garofani a lui Raffaello.
O altă achiziție de marcă este opera lui
Leonardo da Vinci, Madonna col Bambino, sant’Anna e san Giovannino pentru care
a achitat 800.000. Tot sterline.
De
reținut ! Numeroși parlamentari au contribuit consistent la creșterea
colecțiilor pinacotecii naționale londoneze.
Muzeul
a trecut prin multe momente potrivinice, cel din primul război mondial fiind unul major. Clădirea a fost grav afectată.
Noroc că întreaga colecție fusese evacuată
în ... galeriile muntelui Galles, dotate cu aer condiționat.
Astfel,
integritatea tablourilor, a altor piese a fost menținută și expuse ulterior publicului în spațiul
refăcut și modernizat.
Un
criteriu ciudat a făcut ca toate operele cuprinse cronologic între Hogarth și
Turner să fie expuse aici. Celelalte revenind Galeriei Tate.
Sunt
suficiente cele rămase, peste 2.300 de tablouri,
pentru
încântarea ochiului și încălzirea inimii vizitatorului.
Pășim pe Golden Jubilee Bridges, o construcție grațioasă finalizată în 2002, în
cinstea semicentenarului domniei reginei Elisabeta. Cele două artere se află pe lateralele podului central Hungerford Bridge,
pentru trenurile
care pleacă din gara Charing Cross,
care pleacă din gara Charing Cross,
considerată
de mulți Kilometrul 0 londonez.
Revedem
statuile vii, cărora le facem, discret, semne de salut.
Trupa
feminină intră la marele acvariu.
Organizat pe trei niveluri, dotat cu peste 3.000 de specii marine,
care înoată din toate părțile, în toate direcțiile.
Shark
1, Shark 2 ... Shark 10 studiază cu mare interes făpturile care-și lipesc
năsucurile de geamul tancurilor uriașe.
Deși London
Aquarium are doar 16 ani de existență, reprezintă atracția number one pentru
copii, dar și pentru mulți maturi.
*
Profit
de libertatea acordată, temporar, și vizitez marea sală de jocuri din
vecinătate. O nebunie de zgomote. Clinchetul monezilor dădeau naștere la
accese de isterie din partea norocoșilor. Aveai impresia că toată lumea câștigă
! Adevărul e că, cei mai mulți, câștigau doar ... experiență !
Ne
așteaptă Roata Mileniului, numită oficial British Airways London Eye.
O
structură gigant ridicată cu multe peripeții și controverse, care atrage anual milioane de amatori de senzații tari spre înălțimea celor 135 de metri.
Inițial, record modial, acum european. Lumea evoluează !
Șase
țări au contribuit cu diverse componente la ridicarea colosului ce învârte, cu 24 cm pe
secundă, cele 32 de capsule în care încap, leger,
cele 25 de persoane admise.
Absolut
întâmplător am călătorit în capsula Coronation
numită în onoarea Reginei la a șaizecea aniversare a domniei.
Ca și
Turnul Eifell, London Eye te urmărește oriunde te-ai afla prin
centrul
istoric al Londrei. Și nu numai.
Străbatem
Londra, în drumul spre hotel, la etajul unuia dintre sutele de autobuze de acest, care circulă nonstop. La acea oră, capitala regatului, aproape
pustie, părea a fi un oraș de provincie. Doar vitrinile strălucitoare ale marilor magazine și reclamele arătau că te aflai într-un mare oraș.
A fost ultimul spectacol, nocturn, oferit
de municipalitatea londoneză nepoatelor. Privirile scanează, neîncetat, lateralele bulevardelor și străzile pe care le strabatem în viteză.
Am observat că și aici, ca în multe capitale civilizate ale Europei, se
circulă intens cu metroul, londonezii fiind reținuți în a-și folosi
mașinile personale în fluxul cotidian.
Doar la
părăsirea Londrei apelează la telecomanda pentru garaj.
*
*
Ora plecării spre casa noastră, cea de toate zilele, sună prin telefoane.
Ne
îmbrăcăm rapid cu gândul revederii copiilor noștri, azi părinți.
Oboseala
zilelor petrecute, la intensitate maximă, pe malurile Tamisei, își spune
cuvântul încă din autocarul ce ne duce lin spre aeroport.
Bine am
revenit acasă !
Toate bune !
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39
Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu