VEST ... DE VEST ... SPRE VEST … (II)
- Deşteptarea !...
Trec pe lângă o clădire de ultimă generaţie.
Am crezut că este sediul central al noii Biblioteci Publice din Timişoara.
M-am înşelat. Era un sediu bancar.
Uitasem. Nu eram nici la Paris, nici la Madrid sau măcar la Cluj-Napoca (foto), Râmnicul Vâlcea, Piteşti, Constanţa, Baia Mare, Sibiu ... unde edilii au avut grijă ca accesul la informaţie şi lectură publică să fie asigurat la standarde europene.
Spaţiu, colecţii, tehnologii !
De la această instituţie civilizatoare pleacă evoluţia unei comunităţi locale !
Informaţia = Putere !
Biblioteca oraşului, principala furnizoare de informaţii pentru membrii comunităţii, este tot în aceleaşi spaţii igrasioase şi nefuncţionale.
Trecem Bega. Ne despărţim. Fiecare cu interesele sale.
Consoarta pune cap compas spre cel mai mare mall al târgului, eu la târgul ... colecţionarilor.
Prilejuit de expoziţia naţională 110 ani de activitate filatelică timişană.
Organizatorii merită toate felicitările.
Apogeul a fost atins acum câteva decenii, când existau peste 3.000 de membri ai asociaţiei judeţene de profil.
Nici acum, activitatea nu este mai prejos, deşi mai sunt doar câteva zeci de filatelişti.
Cu asidua contribuţie a Poştei Române şi a căpuşei aferente, Romfilatelia. Din cei peste 85.000 de colecţionari români, de odinioară, mai sunt câteva sute. Amatori de marca poştală românească contemporană !
Greu cu managementul hulpav !
Constat, cu tristeţe, că nici oficiile poştale româneşti nu mai primesc corespondenţa francată cu mărci poştale româneşti !
În ce ţară trăim ?!?
Reunirea familiei are loc în jurul prânzului.
Conform celor dinainte convenite.
Contrar bunului obicei, de data asta eu sunt cel care întârzie !
Obiectivul, Piaţa Unirii, în plin proces de refacere, îmi sugerează una dintre pieţele Madridului.
La Muzeul Banatului, am văzut şi o retrospectivă Corneliu Baba.
Să vezi atâta Baba la un loc nu e de ici-colea !
De la Baba, tributar proletcultismului, la Baba artistul !
Dar câţi oameni de cultură n-au făcut pactul cu diavolul ? Roşu.
Măcar, maestrul a avut şi talent !
În rest, ca mai prin toate muzeele noastre judeţene de artă.
Donaţii, nevândute colecţionarilor, achiziţionate de direcţiile de cultură.
Acum, fără socialistă. În coadă.
Am văzut tablouri reuşite prin galeriile timişorene, însă, cică, nu-s bani de achiziţie !
M-a bucurat, existenţa multor librării.
Înghiţim stradă după stradă, casă după casă, din oraşul vechi.
Cu privirile atârnate de cer, turle,
balcoane de toate mărimile ...
Edificii vechi, diverse stiluri arhitectonice ce te fac să fii, pentru o clipă, la Budapesta, Praga, Paris sau Milano...
La vederea unora, gândul mă duce spre itinerariul celebrelor case din Barcelona.
O luăm spre campus pe una din străzi. La întâmplare.
Dar, cu siguranţă, spre Vest !
Văd două turle ce înţeapă cerul. Iezuiţii ?!?
Firesc gândul se duce spre noul papă !...
De aici până în campus mai sunt cinci minute.
Lângă noi, răsare o jună.
- Departe-i campusul ? întreb pentru confirmare.
- Nu, deloc ! Veniţi cu mine !...
Ştiţi, astea sunt în stil art nouveau !
Păcat că le-au stricat la ultima reparaţie ! Romii …
Ştiţi, oraşul este multietnic (români, maghiari, ţigani, germani, sârbi, bulgari, ucraineni, slovaci, evrei …), fiecare etnie lăsându-şi amprenta pe clădiri, comportament, cultură ...
Sigur, avem probleme mari cu Biblioteca !
Ştiţi, nu găsesc ceea ce îmi trebuie. Nu sunt cursuri.
Era vorba de biblioteca facultăţii pe care o urma.
- Ştiţi, pe aici sunt foarte multe insemne ale masoneriei ! Tresar. Să-l chem, oare, pe Dan Brown la Timişoara ?
Când aud de masonerie, parcă văd inscripţiile la vedere de pe vilele somptuoase de pe insula Capri.
A tot felul de organizaţii secrete şi ultra enigmatice.
Pline de snobi. Cu ifose afişate în orice ocazie.
Am văzut tot felul de şorţuleţe, mistrii, echere…
Aflasem câte ceva, de tânăr, de la tata şi din alte surse. De fapt, ar exista cu totul 20 de masoni.
La nivel planetar.
Numai dacă unul dă colţul, se completează echipa.
Schimbăm informaţii. Întreb, uşor maliţios, câte sute de masoni sunt în oraş.
Ştiam eu, ce ştiam ! Fusesem invitat, cu ani în urmă, să activez într-una din multele loji masonice.
Autohtone.
Şi mergem ...
Şi mergem ...
Ne luăm rămas bun cu o reală plăcere şi mulţumire.
- No, departe-i Campusul ?
- Ştiţi, acum îi departe !
Râde ştrengăreşte cu gura până la urechi. Dispare !
Timişoara (Temeschwar, Temeschburg, Temesvár, Темишвар sau Temišvar), cu peste 300.000 de locuitori. Al treilea oraş al ţării.
Practic, un altfel de Berlin.
Cimişóra veche, un oraş care aşteaptă să fie văruit.
Timişoara comunistă. Ca peste tot, se încearcă o îmblânzire a betoanelor cenuşii.
În culori mai mult sau mai puţin stridente.
A cărui forţă de muncă, bine formată şi educată,
aşteaptă să fie corect valorificată.
Turistic, cultural, sportiv, comercial, industrial, economic ...
Am fost în Vest. În vestul României !
GSM la 24 mai 2013
Al Dumneavoastră,
GSM
DUMNEZEU e MAFIOT
Dacă i-aş spune autorului piesei, ce se joacă cu casa închisă (!?) pe malurile Begăi, că i-am dedicat o piesă: Măta-i curvă, i-ar conveni ?
Bineînţeles i-aş demonstra că în piesă nu e tocmai aşa, că de fapt, mama sa nu e chiar curvă, ci …
Stimabililor, autor, regizor, actori, manager de teatru ..., cu asemenea lucruri nu vă jucaţi !
E un sfat creştinesc.
De fapt, totu-i o chestie de marketing. De prost gust. Care arată, a câta oară, cât de cretini suntem ca naţie.
Duceţi-vă, stimabililor, după dealuri !
Altă creaţie terifiantă, care a consolidat, din plin, imaginea României !
De aceea, media franceză i-a şi făcut celebrului regizorului român sceneta S’il vous plaît !
O merită din plin.
Toate bune,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucuresti - 39
Ai nevoie de o informatie ?
Micã, micã ? O rezolvãm împreunã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu