EMINESCU ASTRAL

 

EMINESCU ASTRAL

A fost și Ziua Națională a Culturii, pe care o sărbătorim pe grupuri și grupulețe. Cam într-o oră. Durează mai mult protocolul !

Unde e Decada Culturii Românești de altădată ? 

Doar Țara Mioriței are cu ce se mândri în această privință. 

Pe 15 ianuarie curent am participat la Clubul Numismatic Mihai Eminescu (Cercul Militar Național) la manifestarea de suflet.

Salutul de bun venit a fost adresat de către ospitalierul director adjunct al Cercului Militar Național, col. (r) Ion Ciontea.

Apoi este invitat la microfon maestrul Valentin Tănase, 

director de ani buni al Studioului de Arte Plastice al Armatei. 

Între numeroase sale realizări se află și amenajarea sălii Mihai Eminescu în care s-a derulat sărbătorirea Zilei Naționale a Culturii. În superbul palat al Cercului Militar Național putem vedea multe tablouri, lucrări de pictură murală monumentală și mozaic, pe care le-a realizat de-a lungul anilor. Domnia sa a punctat importanța momentului aniversar exprimând convingerea perenității ideilor eminesciene și bucuria de a-l putea omagia în lucrări ale artei plastice. 

Moderarea evenimentului a fost asumată, ca de obicei, de președintele clubului, Ștefan Dina, evidențiind modul în care personalitatea poetului național este reflectată în numismatică, subliniind valoarea documentară și simbolică a pieselor expuse. Totodată a făcut un succint bilanț al bogatei activități a clubului în anul care s-a încheiat, precum și anunțarea propunerilor de activități ale clubului în 2026.

În alocuțiunea, Eminescu astral, am rememorat și citat, din opera eminesciană, dovezile care fac din Mihai Eminescu, o personalitate de tip enciclopedic, nu doar poet național, sintagma cea mai des utilizată. Argumentele prezentate s-au axat pe pregătirea sa științifică. Subiectul ales a venit în urma unei controverse cu unul dintre miile de prieteni din lumea facebook-ului, care a afirmat că Erich von Däniken, trecut în eternitate acum cinci zile, este printre primii care au scris despre apariția lui homo sapiens (3) ca urmare a intervenției din exteriorul planetei. 

Tot respectul pentru von Däniken însă nu este nicidecum printre primii care au emis o asemenea aserțiune. Biblia arată cui datorăm implementarea programului. 

Și nu doar Biblia, ci și multe alte scrieri antice.

 Laice, creștine și în mai toate religiile.

Sigur, noi, creștinii, îi spunem simplu Dumnezeu. 

De fapt, Dumnezeu este, în unele interpretări, un plural greu de înțeles și de acceptat. De unii !
Mai mult, tot din scrierile antice, rezultă că civilizația homo sapiens a mai existat de cel puțin două ori, ultima luând sfârșit printr-un război termonuclear descris și zugrăvit, la propriu, în scrierile antice indiene: Mahabharata și Ramayana.

Sunt și câteva artefacte verificate și răsverificate !

E adevărat, că abia de câteva zeci de ani, s-au putut explica științific multe din enigmele antice, considerate drept basme. Chiar și de către oameni de „știință” !

Decriptarea actuală a fost posibilă datorită noilor tehnologii, unele dintre ele fiind primite de la „veghetorii programului”. Multe asemenea „provocări" au fost lansate tereștrilor prin trimiși speciali ai Creatorului (Hristos, Alah, Buda, Viracocha ... dar și prin semeni de-ai noștri ca Arhimede, Leonardo da Vinci, Jules Verne, Nikola Tesla și mulți, mulți alții.
Sunt multe taine / mistere devoalate, 

parte din ele prezentate în cărți cu mare succes la public.
Recunoștința noastră față de Creatorul programului, Dumnezeu, cum îi spunem noi, este un gest absolut normal pentru liniștirea conștiinței noastre mereu avidă de cunoaștere, schimbare și incertitudine. Cum o facem e treaba fiecăruia și nu cred că trebuie judecat și condamnat în vreun fel.
Să nu uităm, Cuvântul are proprietăți și influențe incredibile în viața oamenilor. Sunt decoperiri recente ale cercetătorilor care ne uimesc în privința puterii sale.
Nu întâmplător - La început era cuvântul ! (Ioan 1:1-5, 10-14)
Daniken a făcut și o predicție înainte de a muri „Extratereștrii vor reveni pe Pământ în următorii 10 ani.” 

Lelea safta zîmbește și spune „- Băieții sunt de mult timp cu noi !”

Și în Țara Mioriței au existat semeni care au promovat și valorificat științific descoperirile arheologice din ultimele două secole, precum și reinterpretarea „miturilor" antice. Dau doar câteva nume: Victor Kernbach, Alexandru Mironov, Fl. Gheorghiță, Doru Davidovici, Dan Apostol, Emil Străinu, precum și Mihai Eminescu.
M-ați auzit de multe ori când am afirmat - enciclopedicul Eminescu. 

Pe ce mă bazez !?!

Primele contacte cu științele, Mihai Eminescu le-a avut la Gimnaziul din Cernăuți unde l-a avut ca principal mentor pe profesorul Aron Pumnul, care l-a și găzduit în casa sa cu biblioteca, pe care Mihai Eminescu o cunoștea și noaptea „pe dibuite”. 

Iar la Ipotești exista, de asemenea, o vastă bibliotecă, Gh. Eminovici fiind bibliofil pătimaș, care, nu de puține ori, împrumuta celebrităților timpului (Alecsandri, Maiorescu, Kogălniceanu …), spre lectură și studiu, din comorile sale.
Studiile universitare, Mihai Eminescu le-a făcut la Viena şi Berlin. La Berlin,  studiază istoria, filozofia, matematica, politica, dar şi astronomia. Astfel, cercetează legile mişcării corpurilor cereşti, legea atracţiei universale, rolul căldurii în toate fenomenele naturii, principiul conservării energiei, cunoştinţe despre electricitate şi magnetism, cunoașterea sistemului solar fiind în prim plan.

Într-unul dintre manuscrisele sale (m.s. 181. f. 138-141) descrie Pământul, astfel:
„Pământul este al treilea dintre planeţii cunoscuţi şi are forma unui glob, puţin apăsat (turtit la cele două poluri), cum se numeşte sferoidul pământesc. Pământul are o mişcare îndoită, întâi împrejurul razei sale - rotaţiunea - apoi o mişcare progresivă, împrejurul Soarelui.”
Azi, pare simplu, pe atunci, încă, existau îndoieli ! 

Unii filozofi susțin și azi că Terra este plată !

În poemul filosofic Luceafărul (1883, la Viena în Almanahul Societății Academice România Jună) Mihai Eminescu punctează, criptat, legătura dintre astronomie şi cosmologie, precum şi principiul conservării energiei:
"Din sânul veşnicului ieri,
Trăieşte azi ce moare
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare".
sau în descrierea călătoriei lui Hyperion:
"Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele,
Părea un fulger ne-ntrerupt,
Rătăcitor prin ele.”
Mai mult, Mihai Eminescu intuieşte găurile negre înaintea descoperirii lor oficiale:
„Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar,
Din goluri a se naşte.”
Apocalipsa, de care unii fac atâta caz, este descrisă în  Scrisoarea I:
„În prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte
Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist şi roş,
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi,
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ',
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi;
In catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca şi frunzele de toamnă toate stelele-au pierit.”
Timpul şi spaţiul devin veşnice şi sunt considerate infinite:
„Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Şi în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...”
La Steaua arată că distanţele cosmice dintre aştri par neatinse, Mihai Eminescu intuiește clar teoria relativităţii emisă de celebrul Albert Einstein câteva decenii mai târziu:
„La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem şi nu e.”
În 1971, lui Eminescu i s-a făcut o primă onoare astronomică: un asteroid descoperit la Mount Palomar, în California, a fost botezat cu numele lui, 9495 Eminescu. Recent, a mai primit cadou din partea NASA. 

De câţiva ani, pe planeta Mercur există Craterul Eminescu (125 de kilometri în diamentru aflat pe partea nevăzută). Acesta a fost studiat de sonda spaţială Messenger în 2008, cercetările fiind prezentate, de către specialiştii NASA, la cea de a 41-a întâlnire a Lunar and Planetary Science Conference, din 2010.

“Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet desăvârşit şi influent, care până astăzi este considerat poetul naţional al României”, 

scrie pe site-ul NASA.
Aș îndrăzni să afirm „considerat, deocamdată, doar poet național ”. 

Venerabilul dr. George Trohani, ne-a făcut surpriza prezentării mai multor numere ale revistei Mihai Eminescu apărută la Cernăuți între 1930 și 1939 cu și despre creația eminesciană. Ne bucură faptul că acolo însăși Primăria orașului a contribuit, de curând, din plin la realizarea documentarului difuzat seara la TVR 1, Eminescu și Cernăuții pe un scenariu scris de prietenul nostru Ionel Novac.

Maestrul Constantin Dumitrescu ne-a prezentat din creația sa medalistică, precum și proiectele sale pentru 2026. Brâncuși e pe primul loc.

Nu se putea ca o asemenea întâlnire să nu fie marcată și printr-o lansare. Tânărul colecționar și manager al Târgului Numismatic de la Hotel Caro, Daniel Suzeanu, ne-a prezentat exemplarul semnal al albumului Medalii Eminescu, vol. 1.

Originalele s-au aflat în cele patru vitrine din sală. 

Felicitări și pentru distincția acordată Pana de aur.

Cum ne-a obișnuit, aeronautul, era să scriu argonautul, Aurel Curdov, a prefigurat Anul Brâncuși cu noua sa creație.

La parter, în holul de la intrare, dinspre Bd. Regina Elisabeta, se află expoziția 

din care prezentăm o mică parte. La realizarea ei și-au adus contribuția 

Mariana Beda, Gheorghe Caraman, Aurel Curdov, Constantin Dumitrescu, Daniel Suzeanu și Ioan Vaum, membri ai Clubului,

pentru care au primit și cuvenitele diplome de participare.

Expoziția poate fi vizitată până la 25 ianuarie inclusiv.
Dezbaterile în grup restrâns au continuat la biblioteca de vizavi - Capitol.
Pe data viitoare !

Trăiască nația !