SHOULDER
to SHOULDER
„- În America (n.n.
– SUA) se petrec lucruri ciudate, îmi șoptește misterios Lelea Safta.
- Cum, Lele Safta,
nu dumneata îmi spuneai, pe la începutul anului că, sigur, va ieși Hillary,
acum o dai cotită ?
- Nu zic că nu va
ieși Doamna Clinton. Doamne ferește ! Americanii nu sunt misogini, cum sunt
mulți de pe la noi. Spun doar că se petrec lucruri interesante. Ciudate. Parcă
și-au băgat coada politicienii și serviciile noastre mioritice. Sunt lansate
tot felul de petarde, care fac spectacolul electoral mai palpitant. De regulă,
la ei totul este mega spectacol, numai că acum este murdărit cu tot felul de
mărunțișuri pe care niște oameni serioși nu ar fi trebuit să le scoată în văzul
lumii.
- De acord, văd că
americanii reacționează emoțional la fiecare gulgută aruncată pe piață.
Sondajele sunt atât de strânse, încât totul seamănă cu filmele lor politice,
marca Hollywood. Prevăd și eu o noapte plină de suspans, după încheierea
alegerilor.”
Mulți analiști de la noi afirmă că politica americană s-a manelizat în câteva luni. Un virus, venit
de niciunde, a cuprins scena celor trei întâlniri face to face între Clinton și Trump. De la o întâlnire la alta dialogul
a căpătat accente de isterie balcanică, în ciuda stradaniilor evidente ale lui
Hillary de a nu-și revărsa nervii pe inepțiile aruncate cadențat de contracandidat.
Tot mai mulți
republicani se întreabă șocați cum a ajuns un individ de teapa lui Trump să-i reprezinte.
Este prima dată în politica americană, când un candidat la prezidențiale nu
este susținut de membri de vază ai propriului partid.
La cei 70 de ani,
Trump apare ca un tip ce nu prea are toți boii acasă (cum susține lelea Safta).
Seamănă leit cu un fost personaj de la poale de Carpați, care a făcut, de multe
ori, deliciul scenei politice dâmbovițene, când amesteca, meșteșugit, jumătăți de adevăr cu minciuni
gogonate.
Ceea ce
îngrijorează cel mai mult la Trump sunt ideile sale în privința politicii
externe. Salturile, uneori în doar 24 de ore, de la o extremă la alta, arată un
tip care nu prea știe ce dorește cu adevărat. O asemenea instabilitate la
nivelul unei țări, care are un rol decisiv în menținerea echilibrului lumii,
determină temeri îndreptățite din partea multor actori politici ai planetei.
Nu zic că Hillary e
candidatul perfect, dar ca să dai valiza nucleară pe mâna lui Trump mi se pare
prea riscant. Dar, ca de fiecare dată, americanii vor hotărî ! Așa cum vor face și cetățenii R. Moldova în
cel de-al doilea tur al prezidențialelor, așa cum vom face și noi la
parlamentarele din decembrie.
„ Reporter, în 1993:
Deci, sunteţi democrat ?
D. Trump: Da, cam
aşa ceva.
Moderator, în 1997:
Sunteţi un conservator republican ?
D. Trump: Cel mai
probabil, cred că sunt. Sunt destul de conservator. În general, sunt
republican.”
Ce poți să mai spui
despre un astfel de comportament ? Trumpo pare a fi făcut din același aluat ca
și unii dintre parlamentarii noștri, care brusc, „nu se mai regăsesc” în
partidul pentru care au optat la intrarea în politică. În curând s-ar putea
înscrie chiar și într-un partid extremist ! Declarații de acest tip a și făcut de
multe ori pe parcursul campaniei sale electorale.
Închei cu un alt
citat. „O cunosc pe Hillary şi cred că ar fi un foarte bun preşedinte sau
vicepreşedinte." - scria Donald Trump în 2008, pe blog.”
Să aibă Cațavencu
urmași și peste baltă ?
P.S. Iată că în privința evenimentelor din
decembrie 1989 se ajunge și la scenariul pe care l-am descris cu ceva timp în
urmă. REVOLUȚIE și CONTRAREVOLUȚIE. Oricum crimele petrecute premeditat atunci
nu pot râmâne nepedepsite de cei care au vrut cu orice preț puterea. http://issuu.com/emanuelpope/docs/14.12_gsm_carte_vremea_nemernicilor
Toate bune !?!
Sergiu Găbureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
gsm_as@yahoo.com, Tel.0731 936.615
Bucureşti - 39
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu