ALLEZ
! ALLEZ ! SCHNELL ! (II)
RAITE prin
U.E (pagini de jurnal paranormal)
Farmacia Elveția,
republică federală, se clasează pe locul 8. În lume. Nu este membră U.E. cu
acte, dar totul e ca și cum ar fi. În 2005, venitul mediu pe gospodărie în
Elveția era estimat la 95.000 CHF, echivalentul a circa 100.000 de dolari.
Străinii rezidenți și persoanele aflate temporar la muncă alcătuiesc circa 22%
din populație. Deși e tot deasupra și sub paralela 45, fiind o țară
hipermuntoasă ar trebui să fie mai rece. Însă, beneficiază de un fenomen
meteorologic denumit föhn (știu
cuvântul de la zgomotele prin casă, după baie), care poate avea loc oricând în
timpul anului, aducând un vânt neașteptat de cald. Mai sunt și niște locuitori
pe la mari înălțimi ce vorbesc retroromana,
din familia limbilor latine.
Politic, e interesant faptul că un grup de
cetățeni poate contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de
semnături în termen de 100 de zile, declanșând un referendum. La o sută de mii
de semnături pot propune amendarea Constituției, în urma votului național
popular și a votului cantonal !
Între opționalele circuitului a fost și Cascada Rinului. După ce văzusem un documentar superb cu Niagara, ne-am zis să nu mergem. Mai bine stăm în Zurich mai mult timp. Îngerașul și Elena ne convinge.
Astfel, ajungem la o minunăție de revărsare de ape zbuciumate de stânci ce rezistă timpului. Iureșul valurilor înspumate face să crească adrenalina spectatorilor și a celor de pe bietele vaporașe, care caută să se apropie cât mai mult de muntele de apă.
Zurich. Locul
unde românul Tristan Tzara a jucat table cu Lenin, spun casandrele locale,
înainte ca Ulianov să primească misiunea implementării experimentului trăit și
pe propria noastră piele. Apoi, Tzara (Samuel Rosenstock din Moinești) a pus la
cale cu prietenii celebra mișcarea DA DA. Prin 1929 sătul de nihilism „intră în activitățile constructive ale
suprarealismului”.
Din nou
norii sunt la datorie. Parcă i-a rugat cineva !?! Umbrele și turul orașului. Vedem Wasserkirche (Biserica Apei), trecem
canalul Limatt, vizităm Catedrala Grossmünster.
Într-adevăr gross ! Apoi, Opera,
Biserica Fecioarei (minune ploaia încetează), Banca Națională (cui îi ardea de
schimb valutar !), Primăria și Muzeul Național.
Intrăm
într-un supermarket și luăm o cană-fierbător în locul celei îngropate într-un
container la Bludenz.
La drum ! În stânga
vârful ..., tunel, în dreapta cascada ..., alt tunel, ș.a.m.d. Când zic tunel,
mă refer la cele de peste un kilometru. Tot așa, până trecem granița în Franța. Credeam că am terminat cu
tunelele. Pace ! După alte trei-patru ajungem în Annecy,
prefectura departamentului Haute-Savoie, din regiunea Ron-Alpi, cu capitala la Lille.
Peisaje superbe în
amurgul soarelui !...
Deșteptarea
! Micul dejun, à la français, și la
drum !
Nu părăsim
teritoriul cocoșului galic, fără un popas la Evian, cea mai tare stațiune a francezilor de pe malul lacului Geneva, cunoscută pentru
efectul benefic al apelor sale termale. Amenajarea spațiului verde e de reținut
!
Cum nici
azi n-avem bani de Cazinou, turul lacului continuă ! ...
Ne
apropiem de micul castel Chillon, construit
în secolele XI și XII. Se află la intrarea în stațiunea de lux Montreaux. Popas
la castel.
Poze, oo,
vai ! Ciudat ! O serie de personalități, care l-au vizitat, și-au gravat numele pe pilonii din fostele
temnițe.
La noi
este o vorbă, numele ...
Tur
pietonal la Montreaux, Coasta de Azur
a Elveției, datorită locurilor de piezanie, cazinourile ! În rest, orașul mi
s-a părut aglomerat.
Statuia megastarului
Freddie Mercury e asaltată de cei care i-au ascultat hiturile odinoară. În schimb, ardeleanca mea e în căutarea unui
muștar. Îl găsește într-o farmacie ... bio ! La autocar !...
Trecem pe
lângă terenuri terasate, pline cu viță de vie. Întinderea apei mă duce cu
gândul la lacul de la poalele Ceahlăului. Cum ar fi turismul acolo cu locurile
amenajate ca pe aici !?!
Lausanne (126.766 locuitori),
capitala cantonului Vaud, se află pe parte opusă cu Évian-les-Bains, pe faleza
căruia tocmai ne plimbasem cu câteva ore în urmă. Emoțiile sunt mari, deoarece
de aici a venit tatăl lui Adolphe
Chevallier, fotograf al Curții regale, născut la Barnar (Neamț) în 1891.
Recent
lansasem la Piatra-Neamț albumul-catalog Chevallier - cronicarul foto al plaiurilor nemțene, cu peste
700 de fotografii de referință pentru etnografia românească din perioada
interbelică. Poate și datorită acestui fapt, orașul de la poalele culmilor
muntoase Jura ale Alpilor mi s-a părut mai frumos și mai bine organizat decât
mult lăudatul Montreaux.
Un oraș istoric la propriu cu tradițiile și legendele aferente, oraș universitar cu o diversă moștenire culturală și artă veritabile. Ca peste tot, în Elveția și aici Milka te întâmpină, sub diferite culori, la intrarea magazinelor, ce te îmbie cu munți de ciocolată. Tresar văzând trei membri ai trupelor antitero. Singurii din tot circuitul. La poale de Carpați, în schimb, isteria cu migranții e în toi, deși niciunul nu sare gardul ! Am auzit că vreo doi s-au rătăcit și au început să plângă rugându-se să fie dați înapoi peste graniță !
Intrăm în maiestuoasa catedrală de pe colină și ce-mi vine în minte. Asemănarea izbitoare a mai tuturor catedralelor din Vestul Europei. Parcă sunt tipizate, cu mici diferențe arhitecturale de ordinul înfloriturilor. Un calcul astronomic precis, canalizează energiile pozitive spre credincioșii prezenți la sărbătorile duminicale și praznicale.
La ortodocși, cupola bisericii este generatoarea de încărcătură spirituală !
Fiecare cu ai săi oameni de știință !
Vedem și un loc atractiv pentru copiii urbei, unde edilii propun variate ateliere pentru căpătarea de deprinderi utile în viață. Ingenios !
Străzile
comerciale sunt ignorate cu bună știință !
Aerul Genevei se simțea, deja, prin
partea feminină a grupului, iar noi ieșisem ușor din timpul alocat pentru vizitarea cochetului Lausanne.
Geneva (cca
185.000 loc.), al doilea oraș al Elveției. Aici, Ronul și Arve se varsă în lacul Leman / Geneva, cel mai mare lac cu apa dulce
european.
A fost o după amiază superbă ! Vapoarele duceau și aduceau amatorii de plimbări pe apa lacului, unii spre insula Rousseau, ce poartă numele celebrului filosof Jean-Jacques Rousseau, autorul nu mai puțin celebrului contract social. „Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este în lanțuri.” sau „Dacă ar exista un popor de zei, s-ar guverna democratic.” Punctum.
Geneva este,
totodată, cel mai cosmopolit oraș, pe care l-am văzut în acest periplu, centru important al întâlnirilor mondiale, cu sediul
Crucii Roșii și unul din birourile ONU, al doilea ca mărime după sediul
planetar de la New York.
Mulțime de magazine, timp să ai, cele de
ceasuri, unde stau expuse mărci celebre ca Tissot, Omega, IWC ... fiind la tot
pasul. A, uitasem de Rollex !
Nici Muzeul Ceasornicelor, unul
dintre cele peste 30 de muzee ale orașului, între care și Muzeul Filatelic al
Națiunilor, nu este de neglijat.
Autocarul
ne lasă la intrarea în grădina Promenada
Bastioanelor.
Există un
zid lung de vreo sută de metri și 10 înalțime, ridicat în 1917, cu toți reformatorii / cârcotașii creștinismului european cu acel Calvin în
frunte, care a crezut că face Post Tenebros Lux (Lumină după întuneric). Iluzii ! Mai mult a complicat lucrurile !
De ceva timp, toți marii clerici
pun umărul la starea de dinaintea Marii schisme de la 1054, când o supernovă a
fost văzută de terrieni și, de aici,
sminteala !...
Ratez
momentul descrierii copacului din care veverița anunță sosirea primăverii la
elvețieni și fotografiez altul !
Voltaire a
stat la Geneva
zece ani între 1765 și 1775, iar Diderot și D'Alembert au publicat tot aici,
între 1777 și 1779, impresionanta lor enciclopedie.
Elena ne spunea în autocar că în zilele senine, de aici se vede Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Alpi (4.810 m), însă după episodul ploios de la Zurich nu a mai urmărit realitatea. La întrebarea „- Ce-i acolo ?” pare vizibil marcată de faptul că, în depărtare, se vedea clar vârful ca de vulcan al masivului. Paranormal !?
Doar îi spusesem că voi aranja să fie senin !?! Muntele Alb se află pe granița dintre Franța și Italia. Sau invers. Disputa continuă !
Ceasul Floral, Jet d’Eau Fountain, jetul de apă din lac ce ajunge până la 140 de metri, soarele dulce, lebedele gingașe, pescărușii gălăgioși, rațele măcăitoare ... întregesc farmecul digului, pe care se plimbă mii de oameni din toate națiile pământului.
Însuși Calvin muncea din plin la noi „exorcizări” !
Părăsim, cu o ușoară părere de rău, podul Mont Blanc, flancat de steagurile cantonale ale Elveției. Vizităm Catedrala St. Pierre (1160), cu o ușă ce m-a dus cu gândul la omuleții verzi etc.
Protest spontan - „Vrem magazine
!”, dar Elena
le convinge, arătându-le ceasul și ne
îndreptăm spre autocarul cel de toate zilele circuitului, garat lângă unul
praghez. Turul lacului se încheie în plină noapte. La Annecy.
Culcarea
! De unde să bănuim ce urmează !...
Se anunță
o nouă zi fără nori.
Ne îndreptăm spre Berna (133.920 loc.), oraș medieval,
capitala administrativă a Elveției. Coborâm la podul peste liniștitul râu Aare. Urșii, simbolul orașului, cam chinuiți, sunt în
plimbarea de dimineață în țarcul special amenajat. Mai bine
arată în bogata ofertă de ilustrate !
Urcăm, de
voie (ce-o fi pățit Elena !?!) strada spre Turnul cu Ceas - Zytglogge și orologiul astronomic, simbol al orașului, asemănător cu cel
praghez, dar fără măreția acestuia.
Ajungem și la casa neînțelesului Einstein. Se
spune că doar vreo trei-patru savanți înțeleg, de fapt, teoria marelui
fizician-filosof !
Îl zăresc și pe marele filozof al fotbalului !...
Întreg centrul istoric a fost inclus în patrimoniu mondial încă din 1983. Ajungem în piața Parlamentului Elvețian, aflată în mijlocul orașului vechi, iar de aici la Käfigturm (turnul cu închisoare - până în 1345).
Vizităm și monumentala catedrală dedicată Sf. Vincent, a cărui turn deține recordul la înălțime pentru bisericile elvețiene.
Mai sunt
menționate prin ghiduri Muzeul de Arte Frumoase cu cea mai mare colecție Paul
Klee din lume. Peste 2.000 de piese variate, Muzeul Alpin Elvețian, Muzeul de
Istorie, Zentrum Paul Klee - un muzeu dedicat artistului Paul Klee (1879-1940)
ș.a.m.d.
Aruncăm o ultimă privire spre orașul ursului
local și la autocar.
După ce
văzusem atâtea orașe, urma Interlaken. Ei, bine, micuța
stațiune (5.200 loc.) este poarta de acces
spre munții și lacurile Elveției despre care îmi vorbea, prin anii '50 ai
secolului trecut, dl învățător Marcu. Acea Elveție unde dacă muți o piatră de
la locul ei ești drastic amendat ! Locurile îți taie răsuflarea. De fapt,
pentru asta am și venit. Orașe, slavă Domnului tot am văzut !
Muntele-ghețar
Jungfrau (5.158 m), care domină din depărtare stațiunea, fumega ușor în acea zi
de vară.
Zeci de parapantiști își ofereau serviciile pentru un zbor plin de
adrenalină de pe versantul opus, contra
a numai 500 de euro !
Stațiunea
era plină de migranți. Femei în ținuta specifică se mișcau dezinvolt printre
turiștii europeni cu ciurde de copii după ele într-o deplină armonie.
Continuăm traseul de vis spre Lucerna. Aparatele de fotografiat și telefoanele țăcănesc continuu. Zeci de cascade revarsă apa zăpezilor de peste iarnă sau de peste noapte ! Cine mai știe !?
Trecem pe lângă sătuce pline de pensiuni ispititoare, cu câmpuri de poveste. Milka, în zeci și zeci de replici, ne privesc cu detașarea autohtonului. Am înțeles că numărul perfect pentru un crescător de vite elvețian este 6. Sub șase bovine nu este rentabil, peste șase cresc taxele. Prin aer, din când în când, miros de îngrășăminte naturale ! Nimic nu se pierde !...
Trecem prin tunele peste tunele, scurtăm prin Germania pentru a ajunge la noua cazare, alte tuneluri, urcăm și coborâm pe serpentine amețitoare, din nou tuneluri, unele ce par fără sfârșit, lucrate de Motănel, ce se auzea torcând de la 10 km, apoi a apărut Bondărel, mult mai silențios.
Unul dintre ele are 55 km ! Comarnic-Brașov !?! Visez.
Ajungem în
noapte la un club-pensiune din Götzens, undeva tot pe lângă
Innsbruck din Tirolul de Sus (Austria).
Abia a doua zi dimineață, la ridicarea
cețurilor, vedem frumusețea locurilor.
Gata ! V-ați luat doza de aer, la
autocar !
Toate bune !
Sergiu Găbureac
gsm_as@yahoo.com, Tel.0731 936.615
Bucureşti - 39
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună !