Wikipedia

Rezultatele căutării

luni, 18 aprilie 2016

LANSARE LA POALE DE PIETRICICA



 LANSARE LA POALE DE PIETRICICA
 

 


Râul Bistrița, care izvorăște din Munții Rodnei dintr-un circ glaciar aflat la 1.850 m altitudine sub vârful Gargalău (2.159 m), străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău. Cursul superior, până la întâlnirea cu Râul Dorna (la Vatra Dornei), poartă numele de Bistrița Aurie. Apa Bistriței trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Bistrița are cel mai lung sector montan dintre toate râurile românești contribuind, în decursul timpului, la modelarea munților cu același nume.

De la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Depresiunea Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian. Pe acest traseu apa a tăiat atât roci mai dure (Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile (Broşteni-Borca și aval). Segmentul de la Broşteni până la Poiana Teiului cuprinde numeroase aşezări rurale.

Cum cea mai ieftină cale de transport a lemnului, scos din bogatele păduri de pe versanți, era apa Bistriței, aceasta a fost folosită din cele mai vechi timpuri până la mijlocul secolului trecut.
După ridicarea barajului de la Bicaz (1959), la coada lacului format a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra-Neamţ. Tot pe aici se ajunge la stațiunile Durău și Borsec.
Astfel, drumul plutelor de odinioară a fost înlocuit cu cel rutier. 
O atenție deosebită a acordat Adolphe Ad. Chevallier ocupațiilor cotidiene ale locuitorilor Văii Bistriței, lucrul la pădure și creșterea animalelor rămânând și în prezent principalele  preocupări.
Atât plutăritul, cât și preocuparea silvicultorilor de regenerare a fondului silvic sunt surprinse în numeroase imagini luate de artistul-fotograf Adolphe A. Chevallier. Totodată, mai toate activitățile de la păstorit, la scărmănarea și torsul lânii, la împletit, țesut, dar și croșetatul / cusutul frumoaselor ii, altițe, cămăși, fețe de masă, ștergare cu motive populare sau prelucrarea cânepii pentru confecționarea ițarilor și alte piese vestimentare au fost în atenția sa, precum și îndeletnicirile cotidiene din gospodărie: aprovizionarea cu apă, lemne, spălatul rufelor, pescuitul ...
O viață aspră cu multe clipe de frumusețe și bucurie în sânul naturii !
                                                           

                                                                                                               Sergiu-Marian Găbureac

 
 
 
 
 
 
 
 Lansarea a avut loc, vineri, 8 aprilie 2016,  la
Biblioteca Publică Județeană - G.T. KIRILEANU - Neamț
cu participarea dlor Constantin Pațilea, Viorel Nicolau și Sergiu-Marian Găbureac, coordonatorul albumului, trei din cei aproape 20 de colaboratori / consilieri / referenți care s-au implicat activ în realizarea acestui proiect cartofil de mari dimensiuni, derulat în cadrul
Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ a Federației Filatelice Române.
Și acest capitol este distribuit, gratuit, în format pdf tuturor solicitatorilor,
ca și precedentele capitole editate până în prezent, datorită prietenului nostru Emanuel



 Toate bune,
 
Sergiu Găbureac
gsm_as@yahoo.com,  Tel.0731 936.615
Bucureşti - 39
Informația, o problemă ? O rezolvăm împreună.
 

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu