marți, 1 iulie 2014

665 de ani - Țara Moldovei





665 de ani - Țara Moldovei

O aniversare, dragă nouă, moldovenilor și tuturor românilor. Prilej de a reaminti o istorie tulburătoare, plină de fapte eroice și evenimente ce explică vremurile pe care le trăim, cu mari emoții, în prezent.


Moldova, nume ce provine de la râul omonim, în care și-a găst sfârșitul cățeaua credincioasă a maramureșanului Dragoș, primul descălecător consemnat pe aceste plaiuri. Cercetătorii dau numelui frumoasei țări, tot soiul de etimologii, mai mult sau mai puțin controversate și credibile. Unii istorici, avansează ca dată a fondării Moldovei anul 1285. Cert este că în 1359, un alt cneaz din Maramureș, Bogdan I, trece în Moldova, îl detronează pe nepotul lui Dragoș, Balc, și declară independența Moldovei. Urmașiii lui Bogdan I au unificat sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, punând în calea tătarilor tabere de mercenari secui, de la care au rămas toponimice ca Mikloshély (Miclăușeni), Vàrhély (Orhei), Kis-Jenö (Chișinău) sau Csupor (Ciubărciu, azi Ciobruci).
Dar și până la Dragoș, multe seminții au trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri ... lăsând urme, materiale și spirituale, în evoluția autohtonilor.
Astfel, Principatul Moldovei a fost stat european timp de peste cinci veacuri. În timpul lui Roman I (1391-1394), pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munți și până la mare, granițele Moldovei fiind formate la vest de Munții Carpați, la est de râul Nistru, în nord de râurile Nistru și Ceremuș, în sud granița era formată de Marea Neagră, Dunăre-Siret și Milcov.
Mai târziu,  Principatul este împărțit administrativ în Țara de Sus, cu capitala la Suceava și Țara de Jos, cu capitala, vremelnic, la Bârlad, cu 24 ținuturi: Cernăuți, Hotin, Soroca, Rădăuți, Suceava, Dorohoi, Botoșani, Cârligătura, Neamț, Iași, Lăpușna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Oblucița, Chilia și Cetatea Albă. Vremurile potrivnice au făcut ca vecini lacomi să muște adânc din trupul țării. Ce a mai rămas din moștenirea lăsată de Ștefan cel Mare, ciuntită la nord și la est, s-a unit, în 1859, cu Țara Românească. Câțiva ani mai târziu Principatele Unite devin România stat ce își cucerește prin jertfe de sânge independența în 1878. Devine regat în 1881 sub conducerea unui prinț neamț, Carol I, care s-a dovedit a fi credincos poporului român și făuritor al României moderne.
Cum s-a ajuns ca peste 54% din trupul Moldovei, apărată de brava armată a lui Ștefan cel Mare să fie cotropit de alte seminții ?
În timpul lui Alexandru cel Bun are loc prima luptă a moldovenilor cu turcii, care atacă, fără succes, Cetatea Albă (cca. 1420). Rămâne celebră, în istorie, și bătălia cu turcii de la Podul Înalt (1475), la care se adaugă zeci de alte bătălii. Atacurile inamicilor se întețesc, cu tot felul de pierderi teritoriale. În secolul al XVI-lea Țara Moldovei devine stat tributar Imperiului Otoman. Cu haraci, biruri, tribut, peșcheșuri … și preluarea unor obicieuri, de care nu am scăpat nici în ziua de astăzi.  De reținut, Moldova nu a fost niciodată pașalâc turcesc !
La 1600, Mihai Viteazul devine domnitor și al Moldovei realizând prima unire celor trei principate: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Poarta otomană instaurează domniile fanariote în 1711 și abia în 1822 sunt restabilite domniile pământene. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord a Moldovei (Bucovina) Imperiului Habsburgic, iar în 1812, cedează Rusiei, teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia). În 1856, 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) reintră în componența Principatului Moldovei. Urmează Unirea Mică din 1859, iar în 1918, în împrejurări istorice de importanță planetară, Basarabia și Bucovina vor fi reintegrate, realizându-se România Mare.
Pe 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică, în urma ultimatumului (urmare a pactului secret Ribentrop-Molotov), cotropește din nou Basarabia și Bucovina de Nord. Au loc tot felul de împărțiri și creații statale artificiale, cea mai cunoscută fiind Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940 și din 1944 până în 1991). În 1991, RSS Molodovenească își declară independența. Alte părți din Moldova istorică (Bucovina de Nord, Ținutul Herța, județul Hotin și sudul Basarabiei) fac astăzi parte din Ucraina.  
Așa s-a ajuns ca teritoriul Moldovei lui Ștefan cel Mare să se afle azi în România (46%), Republica Moldova (36%) și Ucraina (18%).
Moldova a fost un stat iubitor de pace, cu oameni gospodari, cu o inteligență deosebită. Datorită acestor calități native au reușit să reziste vicisitudinilor timpurilor vrăjmașe. Moldova și-a ajutat aliații, aflați în necaz, respectându-și angajamentele luate, chiar cu sacrificii.
Moldovenii, da, cei cu sârma, au construit România. Zone întregi ale țării au fost „invadate” de moldoveni, care au participat, fără să se bată cu pumnul în piept, la ridicarea marilor unități industriale, a zecilor de mii de blocuri de locuințe, au lucrat cot la cot cu „băștinașii” la evoluția acelor zone. Multe toponimice amintesc de prezența moldovenilor în celelalte provincii ale României. Asemenea nume s-au dat în semn de respect față de seriozitatea moldovenilor. Până și un mândru vârf din Munții Făgărașului (dintre Ardeal și Țara Românească) poartă numele Moldoveanu (2544 m); Filip Moldoveanu este cel care a realizat în anul 1544, Catehismul Lutheran, prima carte tipărită în limba română. Și asta, unde ? La Sibiu. E suficient.
După 1989, moldovenii au împânzit Europa. Cauzele le cunoaștem cu toții. Le-am dezbătut de nenumărate ori. Au reușit să fie apreciați și acceptați în toate localitățile unde și-au găsit locuri de muncă. Au adus în patrie, împreună cu românii din celelalte provincii, miliarde de euro, dorind să ridice localitățile de unde au plecat la standarde europene. În multe locuri s-a și reușit acest lucru.
Nicio clipă nu s-a uitat, nici măcar în timpul comunismului, că pe cele două maluri ale Prutului trăiesc oameni ale aceluiași trunchi. Se conștientizează tot mai mult acest lucru. Timpul reunirii se apropie tot mai mult. Datorită evenimentelor din Ucraina s-a deschis o fereastră uriașă pentru R. Moldova.
S-au realizat pași decisivi spre integrarea țării în marea comunitate europeană. Tensiunile sunt foarte mari, dar cecul în alb oferit recent, întâmplător sau nu chiar pe 28 iunie, de Uniunea Europeană, ne fac încrezători în îndeplinirea visului tuturor românilor.
De a fi o singură țară, cu toți frații la un loc.
2 iulie 2014 ! La Putna se aude dangăt lung de clopot ! Ștefan cel Mare, cu siguranță, e fericit de ceea ce se întâmplă și e mândru de moldovenii lui !
Doamne ajută !

ULTIMA ORĂ !

Parlamentul de la Chișinău a ratificat pe 2 iulie 2014 
Acordul de Asociere R. Moldova cu Uniunea Europeană. 
Omagiu adus lui Ștefan cel Mare ! 
- „Moldova nu este a mea și nici a voastră, este a urmașilor urmașilor noștri !”
La Putna clopotul tresaltă a bucurie !



Sergiu Gābureac

VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
gsm_as@yahoo.com; gsm.ass007@gmail.com,
Tel.0731 936.615 - 0752 975.130
Ai o problemă cu informația ?
Poate o rezolvăm împreună !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu