vineri, 6 decembrie 2013

AM ASCULTAT BALADA !





AM ASCULTAT BALADA !

La început de iarnă, calendaristică, am avut bucuria să străbat Moldova dragă mie. De jos, de la Focșani până spre Obcinele Bucovinei. Într-o zi de mare semnificație pentru toți cei cu inima română. Nu mică mi-a fost mulțumirea când am văzut deseori prin curțile oamenilor, orășeni sau țărani, tricolorul arborat la vedere. Semn al trezirii multor conștiințe. Din goana mașinii, remarc schimbări semnificative ale localităților: Efectele muncii moldovenilor, prin cele țări ale Evropei, făcându-se tot mai mult simțite. Acoperișurile noi, pe arhitecturi oarecum străine locului, s-au înmulțit de la an la an.
O Moldovă ce renaște și cu sprijinul țărilor surori, primitoare a zecilor de mii de confrați de sorginte latină, sau prin proiecte finanțate cu bani europeni.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16110993-cel-mai-frumos-sat-din-gaura-neagra-europei.htm#.UqFyM72EcAk.email,

 Zi de sărbătoare, care la Suceava, locul domiciliului temporar, pentru câteva zile, s-a simțit din plin în centrul orașului, unde megafoanele scenei invadau cartierele răsfirate pe culmile domoale cu zgomotele concertului aniversar.
Luminile orașului, up-gradate în cinstea altui mare eveniment de acum două milenii+13 ani, când a fost surescitat programul Homo sapiens prin trimisul special al Creatorului, dădeau o strălucire aparte evenimentelor derulate în organizarea autorităților. De la coroane la sarmale. De post !?!


În ciuda unui brad iluminat neprietenos, ce-ți dădea fiori ! Sau nu mă pricep.


La vederea construcției de față am tresărit crezând că e biblioteca orașului ! Așa cum tot întâlnit prin țările civilizate. M-am înșelat. Era clădirea fiscului !

*
Suceava, o localitate rămasă în conșțiința neamului prin Cetatea păzită de vrednicul hatman Șendrea, capitală a Moldovei în timpurile de glorie a marelui voievod Ștefan cel Mare
Într-una din zile, întreb cât e până la cetate și mi se spune că e cam departe. Pe jos. Insist și mi se comunică distanța. Mai bine de 2 km ! Prin pădurice.
Nu e prima dată când constat că 2000 de metri reprezintă o sperietoare !


Nu puteam lua drumul cetății fără a trece pe la Monastirea Sfântul Ioan cel Nou, reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), în prezent reședința arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991).


În Biserica Sf. Gheorghe (1514-1522), ctitoria lui Bogdan al III-lea (fiu al lui Ștefan cel Mare) și a urmașului său, Ștefăniță Vodă, se află moaștele mărturisitorului întru credință prin jurul anilor 1330.
 Lăcașul este inclus de UNESCO, împreună cu celebrele monastiri din împrejurimi, pe lista patrimoniului cultural mondial.


Am prins, după parcurgerea aleii, devalizate de „prietenii Eon-ului”,
și urcarea a câtorva zeci de trepte, un apus de soare. Clasic.

 Razele alinau rănile marelui domnitor, urcat cu al său cal pe soclul impunător. Încă își chemă oastea de țară întru apărarea hotarelor strămoșești.
O clipă, am auzit vuietul luptelor duse de înaintași asupra celor ce râvneau la mândra Moldovă. Azi, împărțită. Semnele sunt, însă, încurajatoare !
Deșteaptă-te, române !


Păcat că etnia specializată a ciordit unul din basoreliefurile de la baza monumentului. Sau nepăsarea autorităților !?! Părerile sunt împărțite.


Străvechea cetate, aflată într-un amplu proces de reconstituire, cu fonduri europene, aștepta liniștită vizita celor dornici să-i străbată incinta.
Nu și-a deschis niciodată porțile în fața dușmanilor. 
Doar pe marele Mihai l-a întâmpinat cu brațele deschise, 
în dorința unirii celor de același neam și limbă.


Soarele mângâie, cu ultimele raze, zidurile ce se înalță tot mai semețe.
Ca altădată ! În așteptarea unor vremuri mai bune.
Am fost invitat, de colegul și prietenul meu, C-tin Severin, care păstorește secția Artă a Bibliotecii Publice Județene (http://www.bbsv.ro/,) 
la o întâlnire cu fanii Caliopei.
Muzica între știință și artă.
Un proiect derulat, în parteneriat cu Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu, de blânda prof. Elena Istrati. Aparent. Mă pregătisem să asist, recunosc, la o banală seară cu citate și exemplificări video sau audio.
La viața mea, am trecut prin multe astfel de încercări. În care m-am călit.


O sală caldă, plină ochi, se pregătea să asculte prezentări ale personalităților muzicale (Bach, Paganini, Paul Constantinescu, de Falla ...) ce constituiau subiectul serii. Scurte, bine punctate, cu elemente mai puțin cunoscute. 
Fără clișee. După care se trecea la exemplificare. Live !

 Eroul serii, Ciprian-Mihail Reuț (cl. a XI-a, prof. Cristina Ungureanu), elev al colegiului amintit. Se știe, Paganini nu este un compozitor ușor de interpretat. Ei, bine, tânărul a reușit și în acea seară să culeagă minute bune de aplauze. Aveam senzația, uneori, că sunt în una din marile săli de concerte ale lumii.
Ciprian trecea cu o mare ușurință de la un compozitor la altul încântând asistența, împreună cu sensibilul corepetitor, prof. Johannes Onesciuc.
Dezinvolt, concentrat, cu zâmbetul pe buze. 
Așa s-a impus Ciprian în multe concursuri la nivel național. 
Uneori, ștergea capra arcușului cu propria cravată 
și sunetele învăluiau din nou asistența.
Îi simțeai plăcerea interioară de a cânta la un instrument drag sucevenilor, datorită fiului preotului Iraclie Porumbescu de la Stupca.


În final, deși nu era prevăzut în program, am ascultat Balada
La ea acasă. Interpretată de un alt Ciprian. 
La fel de tânăr și pasionat, precum cel care a pus-o pe strune de vioară.
Aștept un baron local, nu am văzut niciunul, în acea seară, prin sală, care să facă nobilul gest de a-i cumpăra noului Ciprian o vioară pe măsura talentului.
Merită ! În curând, un alt moldovean va sparge tiparele.


Am părăsit Suceava sub semnul Lunii aflată în faza Crai Nou !
Para normal !?!
6 decembrie 2013


Toate bune !

Sergiu Gābureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39
Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu