Wikipedia

Rezultatele căutării

marți, 30 aprilie 2013

Despre emisiunile CLUJ 1919 şi ORADEA 1919 (II)




De ce-i frumoasă filatelia !

Despre emisiunile CLUJ 1919 şi ORADEA 1919 (II)

ERORI FILATELICE LA EMISIUNEA CLUJ 1919

27.06.1919! CLUJ 1919 (emisiune uzuală realizată prin supratipărirea, la Cluj, a 39 de timbre din diverse emisiuni ale administraţiei poştale maghiare, conform ordinului dat de Direcţia Generală a Poştelor şi a instrucţiunilor Direcţiei Centrale PTT Sibiu (telegrama nr. 1109/13.05.1919), între 23.05 - 26.06.1919. Timbrele au fost retrase din circulaţie, la 31.12.1921 (Ord. Nr. 72.090/1921 al Direcţiei Generale PTT), din cauza inflaţiei, fiind predate la Direcţia PTT Cluj. În final, au ajuns la depozitul D.G.P.T.T. Bucureşti. Monograma a fost executată la Fabrica de Timbre Bucureşti iar cifrele, BANI şi LEI au fost culese în tipografia locală Stief Jenő şi asociatul, unde s-a realizat supratipărirea cu tuş negru. Ca urmare a introducerii manuale a colilor la supratipărire s-au înregistrat curiozităţi filatelice de tip abklatsch, supratipar dublu, imprimare răsturnată, deplasări ale supratiparului în toate direcţiile. În literatura filatelică, unii cercetători afirmă că monogramele au avut, la Cluj, aceeaşi poziţie la toate colile, lucru contrazis de realitate. Sunt  semnalate falsuri, mai ales la valorile cu tiraj redus.

CLUJ A. INUNDAŢII (supratipar pe 10 mărci de binefacere cu suprataxă din 1913; TI; D 14; CF-100; T-0,000396). 1 L pe 1 F, gri-negricios, T-1.100 ex.; 1 L pe 2 F, oliv-galben, T - 396 ex. (la C. Spineanu - 400 ex.); 1 L pe 3 F, portocaliu, T - 696 ex. (la C. Spineanu - 800 ex.); 1 L pe 5 F, verde deschis, T - 11.900 ex.; 1 L pe 10 F, roz-carmin, T - 9.100 ex.; 1 L pe 12 F, violet pe galben, T - 2.496 ex (la C. Spineanu - 2.500 ex.; 1 L pe 16 F, verde-albăstrui, T - 6.496 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 6.500 ex.);  1 L pe 25 F, ultramarin, T - 496 ex. (la C. Spineanu - 500 ex.); 1 L pe 35 F, violet, T - 4.000 ex.; 1 L pe 1 K, roşu-brun, T - 496 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 500 ex.).
CLUJ B. ZIARE, EXPRES şi CEC (supratipar pe 3 mărci pentru ziare, imprimate urgente şi CEC din 1916; TI; D 14 sau 15; CF-100; T-0,0108).  BANI pe roşu-portocaliu, T - 10.800 ex.; 2 B, oliv-roşu, T - 149.700 ex; 10 B, lila-violet, T - 107.100 ex.
CLUJ C. BINEFACERE (supratipar pe 3 mărci de binefacere din 1916; TI; H cu F IXc; D 15; CF-100; T-0,516). 10 B, roz, T - 856.600 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 836.600 ex.); 15 B, violet, T - 943.000 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 942.600 ex.); 40 B, roşu, T - 516.300 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 516.100 ex.).
CLUJ D. SECERĂTORII (supratipar pe 10 mărci ale emisiunii SECERĂTORII din 1916-1917; TI; H cu F IX; D 15;  CF-100; T-0,0086). 2 B, ocru, T - 594.700 ex.; 3 B, lila-roşu, T - 181.100 ex.; 5 B, verde, T - 381.000 ex.; 6 B, verde-albăstrui, T - 99.100 ex.; 15 B, violet (cifre albe), T - 8.600 ex.; 15 B, violet (cifre violet), T - 312.900 ex.; 25 B, ultramarin, T - 248.500 ex.; 35 B, brun-roşcat, T-287.600 ex.; 40 B, oliv, T - 81.900 ex. N.B. Cercetătorul filatelist Kiriac Dragomir adaugă 10 B, roşu (cifre roşii), T-500 ex., la care Corneliu Spineau confirmă doar un tiraj de 200 ex. (3 coli ar fi fost realizate de o persoană particualară).   
CLUJ E. PARLAMENTUL (supratipar pe 8 mărci - emisiunea PARLAMENT din 1916-1917; TI; H cu F IX; D 14; CF-100; T-0,0119). 50 B, lila, T - 409.700 ex.; 75 B, albastru, T - 141.800 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 141.300 ex.); 80 B, verde, T - 186.600 ex.; 1 L, roşu-brun, T - 268.900 ex.; 2 L, brun deschis, T - 69.700 ex.; 3 L, gri-violet, T - 11.900 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 11.800 ex.);  5 L, brun, T-15.500 ex.; 10 L, brun-lila, lila deschis, T - 13.100 ex.
 CLUJ F. CAROL şi ZITA (supratipar pe 5 mărci ale emisiunii CAROL şi ZITA din 1918; TI; H cu F IX; D 15; CF-100; T -0,0003). 10 B, cărămiziu, T-300 ex. (K. Dragomir şi C. Spineanu - 1.200 ex.); 15 B, violet, T-1.000 ex. (K. Dragomir şi C.
Spineanu - 2.200 ex.); 20 B, brun, T-1.386.800 ex; 25 B, albastru deschis, T-61.400 ex; 40 B, oliv, T- 168.100 ex. (K. Dragomir şi C. Spineanu - 149.900 ex.).
       apud Adalbert Béla Szalay. Höhere Philatelie die Phliatelie der Zukunft.  Sibiu, 1935. p.53-54.

Deşi, în literatura filatelică, s-a vehiculat ideea că forma de tipar nu a cunoscut modificări pe parcursul supratipării la Cluj a celor 39 de timbre (în coli finite a câte o sută de exemplare), realitatea arată situaţii ce demonstrează că au existat şi la Cluj recompuneri ale formei, dictată de paginarea iniţială a timbrelor ce urmau a fi supratipărite. Cu siguranţă, nu atât de dese ca la Oradea. Este cert şi faptul monogramele au fost utilizate mai întâi la Cluj şi apoi la Oradea. Uzura, normală a monogramelor, deoarece s-au supratipărit peste 14 milioane de timbre, a dat naştere şi altor abateri, îmbogăţind gama erorilor filatelice semnalate de filatelişti, cercetători sau comercianţi, avizi de câştiguri uşoare. Ca de obicei, nu voi semnala imprimările slabe sau înecate, care au dat naştere la ”unicate”, ceea ce este exclus la erorile filatelice ! Ceea ce va stârni mânia, nedumerirea sau satisfacţia unora. Asta e ! E greu să mulţumeşti pe toată lumea.
Cum mi-au trecut prin faţa ochilor mii de piese din cele două emisiuni, voi prezenta acum doar principalele erori filatelice întâlnite. 


 
La emisiunea CLUJ 1919, se cunoaşte paginarea depărtată a vocalei I de BAN (Fig.2). De regulă, piesa se află în rândul 1, coloana 2. Dar, la valorile de 10 şi 15 bani ale emisiunii CLUJ C. BINEFACERE eroarea apare în r. 10, c. 9, alături de cunoscuta eroare de patru stele monograma întreruptă la ora 1 (Fig. 3).


Identic se petrec lucrurile şi la valoarea de 40 bani de la CLUJ F. CAROL şi ZITA. Placa pentru supratipărirea celor trei valori, are cartuşul BANI plasat sub monogramă, faţă de celelalte valori de acelaşi format, unde cartuşul este plasat deasupra. De regulă la eroarea filatelică de cinci stele din rândul 1, BAN I, este precedată de o alta, de trei stele, ambele cercuri ale monogramei întrerupte la ora 5. Desigur, sunt şi alte detalii, pe care le veţi găsi în catalog.

Ca să închei succinta prezentare, la subemisiunea CLUJ E. PARLAMENT eroarea filatelică BAN I ocupă rândul 10, coloana a 2-a (Fig. 4). Aici, repaginarea plăcii a fost determinată de formatul timbrelor în coala finită.
De data asta, vedeta noastră filatelică este singurică-singurică, fără vecine de top.


Minunea apare, însă, la colile 2 BANI de la CLUJ D. SECERĂTORII, unde, oricât am căuta, nu mai găsim celebra eroare de cinci stele BAN I. Menţionez că pe singura probă de tipar a supratiparului nu apare nici BAN I, nici eroarea de şase stele ANI, pe care nu o mai întâlnim la nicio altă valoare a emisiunii CLUJ 1919. Şi sunt astfel de coli (Fig.5).



Pe ANI o întâlnim în alte coli: la unele în rândul 4, coloana a 3-a (Fig.6), iar la altele apare în rândul 5, coloana a  2-a  (Fig. 7).
Tirajul de 594.700 exemplare, adică 5.947 de coli să fi contribuit la dispariţia consoanei explozive B ? Tras, se pare, în tranşe diferite. Maşina se sigila şi a doua zi se reluau procedurile.
Analiza cartuşului BANI a condus la găsirea şi a altor piese atipice, cauzate de diverse deterirorări, încadrate la erori filatelice de o stea sau două stele. Detalii şi cote în ediţia viitoare a catalogului. 
Câteodată, mă mir de ce unii autori insistă, hotârât, asupra faptului că prin tipografie nu a călcat picior de filiatelist ! Inclusiv Bela Szalay.


Sergiu Gãbureac

Tel.  0731 936.615 - 0752 975.130 
Bucuresti - 39
 Ai nevoie de o informatie ?
Micã, micã ? O rezolvãm împreunã.

luni, 29 aprilie 2013

VINE LUMINA !









CRUCEA

Crucea pătimirii
Capetele ascuţite ale acestei cruci latine reprezintă pătimirea lui Iisus Hristos răstignit pe cruce.
Crucea Alfa şi Omega
Această cruce latină completată de literele Alfa şi Omega ne aminteşte că, deşi Iisus Hristos a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor noastre, el continuă să domnească veşnic peste Împărăţia Sa.

Crucea cu ancoră
Simbolizează nădejdea creştinilor în ajutorul lui Iisus Hristos. Crucea a fost utilizată şi ca emblemă a Sfântului Clement, episcop la Roma, despre ea tradiţia susţinând că ar fi fost legată de o ancoră şi aruncată în mare de împăratul Traian.
Crucea Botezătorului
Această cruce greacă este suprapusă peste litera din alfabetul grecesc "chi", care este şi prima literă a numelui lui Hristos (Christos). Ea formează o cruce cu opt braţe. Cum numărul opt este simbolul renaşterii sau al regenerării, această cruce este frecvent utilizată drept cruce a botezului.
Crucea trilobată
Este cea mai răspândită formă a crucii, ea evocând Sfânta Treime prin capetele sale în formă de trifoi.
Crucea bizantină
Crucea bizantină este folosită mai ales în Biserica ortodoxă greacă.
Crucea Patimilor, în trepte
Cele trei trepte pe care este aşezată crucea latină simbolizează patimile lui Iisus Hristos pe drumul Golgotei sau, mai ales, cele trei virtuţi creştine, care sunt credinţa, speranţa şi iubirea.
Crucea celtică, irlandeză
Unul din cele mai vechi simboluri folosite ale crucii. Această cruce era folosită de celţii creştinaţi din Marea Britanie şi din Irlanda.
               
Crucea învingătorului, a victoriei
Această cruce este completată cu prima şi ultima literă a numelui elenizat al lui Iisus (IC) şi cu prima şi ultima literă a numelui elenizat al lui Hristos (XC), în partea de sus, şi cu denumirea grecească pentru victorie (NIKA), în partea de jos. Barele scurte amplasate deasupra literelor indică faptul că este vorba de abrevieri.
          
Crucea ornamentată (Crosslet)
Cruce formată din patru alte cruci de dimensiuni mai reduse, ansamblul fiind o reprezentare grafică a răspândirii Evangheliei către cele patru zări ale pământului. Această versiune ornamentată este aşezată pe un caroiaj care formează, la rândul său, alte patru cruci.
Crucea răsăriteană
Crucea de această formă este utilizată în special de Biserica ortodoxă rusă. Bara superioară reprezintă forma abreviată a inscripţiei "INRI" care a fost aşezată deasupra capului lui Iisus Hristos din ordinul lui Pilat. Semnificaţia barei inferioare înclinate s-a pierdut în negura istoriei. Potrivit folclorului, se spune că Iisus Hristos ar fi avut un picior mai lung; sau, potrivit altei legende, că marele cutremur care s-a produs la moartea Lui a făcut să se încline crucea. O altă explicaţie (probabil şi cea mai corectă) este aceea că, crucea înclinată este reprezentarea crucii Sfântului Andrei. Se consideră că Sfântul Andrei este cel care a introdus creştinismul în Rusia.
Crucea crenelată
Această cruce heraldică evocă crenelurile unei fortăreţe sau ale unui castel, putând fi folosită în această formă ca simbol al "Bisericii militante" (biserica luptătoare, prin contrast cu biserica triumfătoare - adică toţi cei care au urcat la Dumnezeu).
Crucea floare-de-crin
Asemănătoare crucii cu motiv floral (prezentată mai jos), această cruce evocă Sfânta Treime şi Învierea.
Crucea florală
Capetele în formă de crin ale acestei cruci evocă Sfânta Treime.
Crucea grecească
Formă arhaică a crucii, având braţele de dimensiuni egale.
Crucea ionică
Este crucea pe care Sfântul Columb a dus-o pe Insula Iona în secolul al VI-lea.
Crucea de Ierusalim, a cruciatului, formată din cinci registre
Această formă complexă se compune dintr-o cruce principală, la rândul ei formată din patru cruci în forma literei T, care este o reprezentare simbolică a Legii vechi-testamentare. Cele patru cruci greceşti de dimensiuni mai reduse reprezintă împlinirea Legii prin învăţăturile evanghelice ale lui Iisus Hristos. Unii exegeţi furnizează interpretarea conform căreia ea ar reprezenta activitatea misionară a Bisericii, care a răspândit cuvântul Evangheliilor în cele patru zări ale lumii. Iar alţii susţin că cele cinci cruci ar simboliza cele cinci răni pe care le-a primit Iisus Hristos pe cruce (mâini, picioare şi coastă). Această cruce a apărut pe blazonul lui Godfrey de Bouillon, primul rege al Regatului creştin al Ierusalimului. Ea este integrată în heraldica cruciaţilor.
Crucea latină
Această reprezentare a crucii, şi cea mai răspândită, evocă sacrificiul suprem pe care l-a făcut Iisus Hristos pentru a răscumpăra păcatele omenirii. Crucea este goală pentru a ne aminti de momentul Învierii şi de speranţa în viaţa veşnică.
Crucea latină (cu proclamarea)
Iniţialele în alfabet latin simbolizează inscripţia de pe crucea lui Iisus Hristos, scrisă din porunca lui Pilat: "Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum - Iisus din Nazaret, regele iudeilor"
Ioan 19:19 Pilat pregătise o inscripţie care a fost fixată pe cruce. Ea suna astfel: "IISUS DIN NAZARET, REGELE IUDEILOR". 20 : "Mulţi evrei au citit acest semn, fiindcă locul în care Iisus a fost răstignit pe cruce era aproape de cetate, iar semnul a fost scris în aramaică, latină şi greacă". (NIV)
Crucea malteză
Cele opt vârfuri exterioare simbolizează regenerarea. Unii susţin că ar reprezenta cele opt virtuţi. Crucea apare pe blazonul Cavalerilor Ioaniţi, aceiaşi care au fost alungaţi de turci din Insula Rodos şi s-au refugiat în Insula Malta . Malta este insula pe care a naufragiat corabia Sfântului Pavel.
Crucea Naşterii Domnului
Această cruce în formă de stea aminteşte povestea Naşterii lui Iisus Hristos, anunţând scopul pentru care El s-a întrupat.
Crucea pontificală
Această cruce este emblema oficială a papalităţii. Ea nu poate fi folosită decât de Papa însuşi. Se spune că cele trei bare orizontale ar reprezenta cele trei răspântii de pe Golgota. Mult mai probabil, ele simbolizează cele trei direcţii ale autorităţii papale : Biserica, pământul şi cerul.
Crucea pătimirii
Capetele ascuţite ale acestei cruci latine reprezintă pătimirea lui Iisus Hristos răstignit pe cruce.
Crucea "Patee"
Această cruce este frecvent confundată cu crucea malteză. Este o cruce a Ordinului lui Hristos si are origine templiera. Reprezintă varianta crucii "Patee" inscrisa in patrat.
Crucea "Patee" - varianta
Are aceleaşi semnificatii ca si precedenta numai ca este inscrisa in cerc.
Crucea patimilor
Această cruce simbolizează crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Este una dintre crucile care apar pe mantia Cavalerilor Templieri. Se pare ca este crucea pe care le-a fost oferită spre a o purta de catre Papa Eugeniu in 1146.
Crucea templieră
Cruce care apare pe scutul cavalerilor templieri si pe pânzele corabiilor Ordinului. Crucea apare aplicată pe rasa calugarească care se afla sub mantia de cavaler.
Crucea patriarhală
Această cruce ecleziastică purtată de patriarhi apare frecvent reprezentată în arta creştină. Bara superioară simbolizează inscripţia plasată pe cruce de Pilat. A fost adoptată de cardinali şi de episcopi ca semn distinctiv al rangului în ierarhia bisericească.

Crucea episcopală (Pommee)
Capetele în formă de măr simbolizează roadele vieţii creştineşti. Fiindcă acest motiv era reprezentat pe veşmintele preoţeşti în perioada creştinismului timpuriu, crucea în această formă este uneori denumită cruce episcopală.

Crucea Sfântului Andrei
Potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a simţit că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Dumnezeul său, astfel încât el a implorat să i se facă o cruce de formă diferită. Crucea Sfântului Andrei este un simbol al umilinţei, al pătimirii şi al martiriului.

Crucea în T
Crucea de forma literei T din alfabetul grecesc este cea mai simplă dintre toate cruciformele. Este frecvent folosită drept cruce a profeţiei, sau cruce vechi-testamentară, fiindcă reprezintă semnul pe care, conform tradiţiei, l-au făcut israeliţii cu sângele mielului jertfit pe stâlpii din Egipt în noaptea dinaintea trecerii miraculoase a mării. Crucea de forma literei T este frecvent reprezentată în chip de stâlp pe care a ridicat Moise şarpele de aramă în pustia Egiptului.
Crucea triumfului Împărăţiei lui Iisus Hristos pe pământ
Această cruce simbolizează triumful şi venirea Împărăţiei lui Iisus Hristos. Este frecvent întâlnită în arta religioasă creştină, fiind reprezentată în vârful sceptrului purtat de Iisus Hristos care domneşte cu slavă peste Împărăţia Sa.

NON NOBIS DOMINE NON NOBIS, SED NOMINI TUO DA GLORIAM !





Tămâia = darul magic
Unul din darurile, pe care magii le-au adus la naşterea lui Iisus, a fost tămâia. Era utilizată, în acele timpuri, drept un remediu universal în prevenirea infecţiilor şi era apreciată pentru capacităţile sale antiseptice, antiinflamatorii şi analgezice, precizeaza Aron Tabor pe http://www.beliefnet.com/JesusDaily/Features/10-Medicines-Used-During-Jesus-Times.aspx?b=1&p=11,
Istoricul roman şi botanist, Pliniu cel Bătrân, recomandă tămâia ca un antidot pentru otrăvirea cu cucută. Se credea, totodată, în eficienţa în probleme digestive şi tratarea răcelii, a febrelor, a tusei, pentru regenerarea părulu, a pielii şi pentru întărirea gingiilor.
Arborele de Boswellia, originar din Orientul Mijlociu, secretă această răşină specială.
tamaie


Esenţa de tămâie dispune de o energie yin vindecătoare, ce înlesneşte curăţarea energetică şi spirituala, cu efecte extraordinare în afecţiunile respiratorii şi în tratarea bronşitei sau a laringitei. In medicina modernă s-au facut unele cercetari ce atestă calităţile excepţionale ale tămâiei.
Cercetatorii au facut referire la ea ca un posibil tratament pentru anumite tipuri de cancer, pentru colitele ulcerative, pentru boala Crohn, pentru anxietate, astm etc.

Smirna = aur pentru sistemul imunitar

 

Alături de tămâie, cei trei magi au adus în dar pruncului Iisus şi smirna, ambele considerate a fi obiecte “de lux”, la fel de preţioase ca aurul. Beneficiile smirnei nu încetează să ne uimească şi astăzi. În mod tradiţional, smirna era folosită pentru a trata artrita, pentru a îmbunătăţi circulaţia, pentru tulburări digestive, dureri ale menstruaţiei, infecţii respiratorii, respiraţie urât mirositoare, lepră, febră, răceli, gingii slăbite etc.  

Oamenii de ştiinţă i-au descoperit şi alte propritetăţi.
 Pe lângă întărirea sistemului imunitar, smirna stimulează producţia de celule albe din sânge. Smirna este un antioxidant extrem de puternic, iar medicina actuală are în vedere efectele pe care le are aceasta în tratarea cancerului şi a tumorilor. Stiaţi că in 2001, cercetatorii de la Universitatea Rutgers au identificat substanţele conţinute de smirnă, care omoară celulele canceroase ? La fel ca şi tamaia, smirna conţine 75% seschiterpene, care stimulează partea creierului care controlează emoţiile. Totodată, ajută hipotalamusul, glanda pineală şi glanda pituitară. Smirna are şi proprietăţti antifungice, antibacteriale şi antiinflamatorii.
(Lelea Safta in action !)


VINE LUMINA !


Nimic nu poate fi mai fascinant decât învierea
trimisului special al lui Dumnezeu pe Terra

Iisus Hristos

Prin Iisus şi ucenicii săi (cincizecimea) a fost resuscitat programul, aflat în derivă accentuată,
la câteva mii de ani de la implementare.
Iubirea semenului
devine cheia universală a continuării, normale, a proiectului iniţial.
Plata pentru încălcarea celor 613 porunci,
cuprinse în Pentateuh (rabinul Simlai),
o resimţim, individual sau colectiv, în fiece zi.
Conştient sau nu.
În funcţie de educaţie şi percepere a misterului.
Totul se plăteşte !
Semnalul iertării şi continuării
contractului cu divinitatea !?!
Lumina ce se pogoară la Ierusalim
în ziua Sf. Paşti ortodox.
De ce numai la ortodocşi ? Un alt mister. 



Sărbătorile cu bine şi cumpătare !



  
Sergiu Gãbureac
Tel.  0731 936.615 - 0752 975.130 

Bucuresti - 39


Ai nevoie de o informatie ?
Micã, micã ? O rezolvãm împreunã.
 


 




sâmbătă, 27 aprilie 2013

BERLIN, schnell, schnell ! (jurnal paranormal)





BERLIN, schnell, schnell !
                                                                                                                
- Ce să faci la Berlin ?! mă întreabă un prieten umblat prin lume.
- Pentru că trebuie bifat.
    Un unchi de-al meu a ajuns la Stalingrad şi oasele i-au rămas prin Siberia. Vreo 30 de ani l-au tot aşteptat, bunica cu tanti naşa, sora ei.
Mi-am zis să-l răzbun pe unchiul Augustin. Aşa că, paşol na Berlin !
N-ajung bine la recepţia hotelului, unde pentru o noapte pe timp de vară nu mi-ar ajunge venitul pe o lună, şi Herta, recepționera, reacţionează.
- Ce căutaţi la Berlin ? Aici plouă de două săptămâni întruna. Abia de o oră a stat.
Chiar, ce căutam la Berlin ? Duş şi pe straße.
Apoi, cu metroul spre Charlottenburg Schlosse. O staţie demenţială.
   
Puteam să vizitez doar staţia şi ar fi fost de ajuns ! Urcăm. Întunericul prinsese lumina soarelui şi câteva instalaţii anemice aruncau waţi după waţi peste o piaţă enormă. Biserica Franceză, Biserica Germană şi palatul, o copie firavă a Schönbrun-ului vienez. Cam prăfuit.
Berlinul, se ştie, e zona de influenţă a familiei Hohenzollern, cea care l-a trimis pe Carol I să ne civilizeze. Grea misiune !
Hopa ! Apare Selena. Gravă, rece şi gravidă. Nu mai contează. E acolo, deasupra noastră. O luăm spre Kurfürstendamm (nemţii pudici îi spun Ku-Damm), cu strada străzilor din Berlin. Comparabilă cu Oxford Street din Londra. Mai degrabă invers, ca dimensiuni. Însă, nu mi-am adus ardeleanca la cumpărături. Ca şi la Londra sau Paris sau ...
Dar, nu se poate să nu străbaţi artera.
Toate brandurile renumite ale lumii sunt cu totul la vedere. Multe necunoscute, încă, pe la noi. Informaţie livrată pe loc, din sursă sigură.  Se vedea atât de bine şi pentru că locaţiile erau goale, goluţe. Ce să-i faci dacă nu venim în sezon, iar berlinezii nu se înghesuie mai deloc prin megashopuri.
Ce am remarcat. Era şi greu de altfel. Berlinul, din punct de vedere arhitecutural este de două feluri: de vest şi de est.
Berlinezii de un singur fel – japonezi.
Noi, românii, am tot bătut ani de zile moneda despre comunism. Aici îl vezi, îl simţi la fiecare pas. Marx e printre ei, multiplicat la scară de masă.
Ştiţi unde fac berlinezii cumpărăturile ? Poate greşesc, dar aglomeraţia cea mai mare am întâlnit-o în mall-urile din estul Berlinului.
Piaţa Alexanderplatz (total modernizată) are vreo trei-patru, unde multe preţuri sunt mai jos ca la Bucureşti. Inclusiv cele alimentare.
Nu e singura capitală cu asemenea preţuri.

Nu plec fără să gust un Würst stropit cu o stacană de un litru. În dispreţul total al colegei de plapumă, care intră puţin într-un nou mall.
Aştept.
Neutralizez bier-ulşi tot nu apare !
E greu să te hotărăşti, îmi explică cu umerii ridicaţi !
A stat doar câteva minute. Marţiene !

Te uiţi pe stradă şi credeţi-mă, deformaţia profesională mă califică ca pe un individ care ştie să vadă, nu văd nici un jeep de barosan. Poate au şi ei proştii lor, dar nu sunt deloc fuduli. Cunoaşteţi vorba strămoşească, perfect ilustrată pe Magherustrasse: prostu nu-i prost destul dacă …
Nici Mercedesuri nu prea am văzut. Doar prin vitrine. Puţine automobile pe străzi şi, în general, mărci populare. Nu întâmplător piaţa cu Tranbanturile urcate pe socluri e ultracentral poziţionată !
De ce-am zis japonezi ? Vă las să ghiciţi.
Muzeele. Ca şi alţii, nemţii au avut arheologi de talie planetară. Dau un singur nume Heinrich Schliemann. Au tot adunat, băieţii ! Aşa că ai ce vedea.
Nefertiti arată demenţial. Îţi dai seama cât de mult a involuat lumea până la celebra Mona de la Luvru. Şi e o diferenţă de numai 3.000 de ani.
Unii spun că Nefertiti avea nasul coroiat.
Însă Nefertiti nu te sufoca cu suta de kile (killer !) a Monei !
Deja, presimt, că mi-am făcut noi prietene !
 În rest, fibule, mumii, mandibule, sarcofage, inele, brăţări, săbii, ciocane, armuri, cărămizi, ziduri întregi, porţi, scări … tot tacâmul.




Stop ! Ajung la pergamente şi suluri de papirus. Citesc, în diagonală, vreo două-trei, înainte să intru în cea mai mare galerie de artă din lume !?!
Aţi auzit ? S-au descoperit recent, într-o peşteră din Iordania, 70 de cărţi de metal. De mărimea unui card. Tot prin zona aceea, Perimetrul 0 ! Se mai ridică un văl privind programul Homo sapiens (3-5) !
Poate prindem sfârşitul lumii în direct. Ar fi supertare !
Toate se vor împlini la timpul lor ! zis-a apostolul Luca (1/20) 
Nu-mi amintesc să-l fi citat pe tata. Dacă nu, repet ce zicea preotul Dimitrie: „Ştiinţa e ceea ce vrea religia să ne arate.„
Eram extrem de intrigat la vârsta aceea. Nu înţelegeam de ce preşedintele SUA stătea în biserică când s-a lansat omul spre Lună. Acum ştiu.
Mai simplu de atât, nu se poate !  Deja, mi-am făcut alţi pretini ?
Am pus şi de un symposium. Vă rog să mă ştergeţi din banca dumneavoastră de date. Vedeţi cât e de uşor !?! Asta-i viaţa !
Au o insulă a muzeelor, cu puţine lucruri ale locului:
Cu excepţia unor tablouri. Totul, extrem de bine pus în valoare. De cca două sute de ani. I-au mai bombardat, unii şi ceilalţi, dar japonezii, scuzaţi, germanii au refăcut totul minuţios ca-n legenda Meşterului Manole.
Mă tot gândesc, legenda asta chiar o fi a noastră ?
Aşa am crezut şi despre Ciocârlia. Până la Bregovici.
Trecem şi prin replica San Pietro din aceeaşi zonă a insulei, la o scară mult redusă. Un munte negru ne întreabă agresiv: Ticket ? Ticket ? (noul tip de indulgenţă catolică !?!). O tăiem spre Poarta Brandenburg.
Nu comentez nimic, despre ţepoiul Fernsehturm din Alexanderplatz, cu o gogoaşa similară cu cea a lui Ghilduş. Ştiţi dumneavoastră care !
Dar cu mult mai mare. 358 de metri, în sus, cu totul.
Iar Primăria e tot de piatră. Roşie.
Singurele ce îmblânzesc zona sunt Biserica Sf. Maria şi Fântâna lui Neptun.
   Aşadar, schnell, schnell spre zidul Berlinului, păstrat pe alocuri ca mostră a gândirii conducătorilor vremelnici ai planetei. Noroc că-s vremelnici !
Dar câtă suferinţă au generat, astfel de piticanii (la propriu şi la figurat), milioanelor de semeni ?
      Am dat și peste piațeta dedicată celebrului Trabant.
Spaţii largi, care te inhibă.
Le străbaţi fără să ai senzaţia că-ţi va cădea ceva pe cap.
 Staţiile au tabele electronice cu sosirea în timp real a ... autobuzului !
La metrou mai înţeleg. E pe dedesubt.
Să-l văd eu pe primarul dâmboviţean  ... escu, care va reuşi un asemenea transport în comun la suprafaţă !
   Traversăm Friedrichstraße, o comercială dominată de La Fayette şi alte surate, care mă urmăresc şi-n vis. Trec pe lângă tot felul de urşi, simbol al unui mare eveniment, pe lângă Madame Tussauds, varianta germană, cu Einstein şi ai lui, inclusiv cu Mein Führer, tot al lor !
Al nostru mai aşteaptă puţin ! 
Urmează un nou muzeu cu Kennedy,  Gorbi ...
Nu prea înţeleg ce căuta Obama pe acolo !…
    Schließlich, ajungem în faţa celebrei porţi, unde două fiinţe ariane în uniforme est sunt gata permanent să facă poze cu turiştii. Nu ratez ocazia, dacă tot nu am putut ajunge aici pe vremea lui Ceaşcă zis Ciuruitul.
Măcar să am o imagine luată de la faţa locului !
Cum poarta era deschisă, dăm peste Reichstag. În ghid scrie negru pe alb vizitare gratuită. Aiurea, totul e super securizat. S-au schimbat multe de la internetul consultat de mine. Băieţii, în maşini civile, dotate cu tot felul de tehnologii tip NASA / INS, YWQ o fac pe indiferenţii.
Alţii te anunţă politicos transparenţa kaput !
Angelica e extrem de ocupată.
Grup organizat. Rezervare din  timp, ceva cunoştinţe etc. etc.
E singurul loc unde am văzut poliţie !
Voi vedea interiorul supersticlos pe Google. Iată avantajele IT-ului !
De multe ori mult mai bine ca în realitate.
E o linişte în Berlin de-ţi ţiuie urechile ! Nu rataţi, însă, să-l vedeţi. Are multe, multe lucruri şi locuri interesante. Studiaţi, mai ales, comportamentul cotidian al celor care îl locuiesc. L-am zărit şi pe Engels printre ei.
E de neînţeles pentru noi, dâmboviţenii, care tot timpul am mimat. Socialism, comunism, democraţie ... Care democraţie ?!?
Ştiu, Nordul e nord, Sudul e sud !
Noi nu suntem nici de colo, nici de dincolo ! Știu, suntem de la poale de Carpați ! Cu miorița personalizată.
Ziua plecării. Întâmplător, Herta era de tură ! 
- Aţi avut mare noroc ! Nu a plouat.
De unde să ştie ea ce relaţii am SUS ! Ieşim demni pe uşa hotelului. Bura. Ajungem la aeroport. Începuse diluviu.
Ce umbrelă, ce glugă ! Totul zbura.
Ne era frică că nu decolează airbus-ul !
Ne-a şuierat glonţul meteo pe la ureche ! A meritat.
Eram doar la Berlin, unde s-a tras din plin !
Trăiască Germanwings !



Toate bune !



Tel.  0731 936.615 - 0752 975.130 
 București 39
Ai nevoie de o informatie ?



Micã, micã ? O rezolvãm împreunã.