joi, 12 iulie 2012

PRIMARUL şi METROPOLA

PRIMARUL şi METROPOLA
 
Lume ! Lume ! Încep jocurile ! Miza e mare. Confortul bucureştenilor. Niciodată mulţumiţi de cum arată urbea lor. Mai bine zis, cum arată zona în care locuiesc. Ştiu bucureşteni, care nu au mai trecut prin centrul metropolei de ani buni. Nu neapărat prin Piaţa Universităţii. Pentru Bd. JOS BĂSESCU îţi trebuie un anumit CV.
Nu mă credeţi. E treaba Dumneavoastră.
În mai puţin de o lună vom alege. Fiecare cu omul lui, primarul care va pune în aplicare programul / proiectul elaborat şi votat, ulterior aprobat de membrii Consiliului Local. Mulţi neglijează calitatea consilierilor locali. Vă reamintesc, umil, că o primărie nu e condusă de primar, ci de o echipă de consilieri. Aleşii comunităţii. Care ştiu să consilieze. Cei mai buni !... Am luat-o razna ?!...
Am mai multe să-i comunic actualului şi viitor primar general. Ajuns, între timp, doctor, pe bune, în multe altele.
1. Afişajul. Ce venituri a obţinut PMB din lipirea afişelor în locuri nepermise ? Am estimat, într-o scriitură anterioară, că veniturile obţinute prin sancţionarea celor care nu respectă regimul afişajului public s-ar cifra la cca 1.000.000.000 (un miliard) pe an. Dovadă ? Număraţi afişele, puse unde nici nu-ţi trece prin neuron, şi înmulţiţi cu un leu.
2. Marcaje. Care ar fi economiile prin aplicarea tipului de marcaj, la trecerea de pietoni, aplicat la Barcelona ? După estimările unui specialist, costurile s-ar reduce cu 80%.
3. Centrul istoric. Am scris de nşpe ori despre zona, care aduce venituri importante în orice metropolă europeană. La unii, peste la 40% din bugetul comunitar. Ar fi trebuit primul lucru făcut după Revoluţie. Era mult mai simplu. Lucrurile s-au mişcat greu. Interese diverse, chiar ale unor consilieri (?), au făcut şi fac ca lucrările să tergiverseze. În acea zonă trebuie să fie şi magazine (de fiţe), anticariate, galerii de artă ... O alternanţă care ar aduce la atragerea populaţiei. Numai crâşme, numai crâşme, nu-i suficient. E o chestie de marketing. Atenţie la finisajele şi mirosurile grele, care lasă mult de dorit ! Ca şi serviciile. Nu peste tot, dar nu pot exemplifica.
4. Gunoiul. Ştim cine se ocupă şi cu ce profituri. Vinovaţii fără vină ? Noi. Toţi. Alte venituri, deloc neglijabile, prin sancţionarea producătorilor de gunoi stradal. Ştiu o metropolă unde, pentru un muc de ţigară aruncat în spaţiul public, o pungă sau orice ambalaj, un rahat de câine, proprietate personală (patrupedul), necivilizatul e sancţionat cu salarul minim pe economie. Iar la nemţi … Din nou încep să debitez sf-uri ! Poliţia gunoiului ? O mare necunoscută, domnilor aleşi şi alegători !
Apropo, la ultima finală Europe League, au lipsit 3-4 agente de curăţenie, din totalul de 150, tocmai în zona cu cel mai mare impact vizual. Intrarea principală, la Arena Naţională, unde stăteau tolănite, pe caldarâm, trotuare şi spaţiu verde, sute de sticle, doze, ambalaje. Cele 5 (cinci) coşuleţe de gunoi, din zonă, erau asfixiate, deşi SMURD-ul era la faţa locului.  
5. Mârlănia. Din comportamentul „uman” în spaţiul public se pot obţine venituri interesante. Mai ales pe malurile dâmboviţene ale oraşului lui Bucur, unde mârlania e asumată pe post de virtute ! Vezi manifestările becaliene sau udreniene la ore de maximă audienţă. Le întâneşti pe stradă, în mijloacele de transport, magazine, săli de spectacol sau de sport, stadioane, instituţii ale autorităţilor, guvern, parlament, Cotroceni srl, tv, radio … Se manifestă, din plin, non stop. Organele specializate nu se bagă ! Sunt convins că din comportamentul indecent în public (gesturi, înjurături, cuvinte obscene, agresiuni ...) s-ar vărsa sume consistente la bugetul local !
6. Transportul. Altă sursă de venituri, pe care unii agenţi o folosesc, deseori, în interes personal. Prin alte metropole se aplică taxa de confort pentru cei care circulă singuri în autoturismul tanc sau dacă doresc să treacă neapărat prin centrul oraşului. Sau dacă vor să circule cu maşini tout-terrain, cele de oraş nefiind trendy, precum şi pentru cei care circulă cu autoturismul pe ruta destinată mijloacelor de transport în comun ! Am văzut, prin Europa, camere montate pe botul autobuzelor, tramvaielor, care nu făceau decât să consemneze astfel de nereguli şi amenda venea la domiciliul vinovatului !
7. Orientarea generală. În general, cea stradală e rezolvată. O problemă ar fi, repet, e un punct de vedere strict personal (= un vot), denumirile unor staţii de transport în comun. Numele unei staţii este, în primul rând, o informaţie pe care o livrăm cetăţeanului cu privire la o anumită zonă a oraşului, un anumit obiectiv de interes public şi nu poate fi dat la întâmplare. Ex.: Dr. Grozovici. Dau pe dl Google şi nu găsesc nimic. Sunt convins, însă, că e personalitate în lumea medicală, deoarece staţia se găseşte în zona Spitalului Clinic Colentina. Spre binele cetăţeanului, era mult mai utilă denumirea Staţia Spitalul Colentina.  Sau Primăria Sectorului 2 decât Staţia Mihai Bravu 33. Exemplele pot continua cu zecile. Solicit, din nou, ca Staţia de metrou Piaţa Muncii să fie redenumită EMINESCU. 
8. Funcţionarea instituţiilor publice autorităţilor. Peste tot în U.E. astfel de instituţii funcţionează minimum 3 (trei) ore după terminarea programului general de muncă. De regulă, 8-17. Astfel, cetăţeanul are posibilitatea rezolvării problemelor de ordin administrativ, financiar, educaţional în afara propriilor ore de muncă. Se pare că există şi la noi o reglementare în acest sens ! Cu respectarea ei, însă, este o problemă
9. Câinii comunitari. Am auzit că sunt o afacere extrem de bănoasă. Să fim serioşi. Lăsaţi-i să latre. Şi apoi, ce ne-am face fără javre ? Mai ales cele extra ordinare !!! Ce nu au auzit de cuvinte ca: demnitate, onoare, demisie.  Nu mă credeţi !?!
 
Semn rău de tot.
Când îţi taie calea o pisică neagră cu căldările goale.
12.05.2012 
Cu cele mai bune intenţii.
Alegător GSM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu